Timișoreanul Alin Andrei Gorscovoz, un observator educat și critic al realității timișorene a realizat o excelentă analiză-comparație dintre modul în care sunt administrate două dintre principalele orașe ale țării: Timișoara și Cluj Napoca.
”Un articol apărut în aceasta dimineață (31.03) în ziare.com sub semnătura Cameliei Badea, care se pliază perfect cu masterul de strategii pe care-l urmez, m-a determinat să fac o comparație sumara între modul de administrare a municipiului Cluj Napoca (primar Emil Boc) și cea a municipiului Timișoara (primar Nicolae Robu ), pentru a scoate în evidență un lucru pe care specialiștii îl știu: Cluj Napoca depășește Timișoara la toate capitolele în domeniul administrației publice locale.
Comparația mea are la bază cele precizate în interviul mai sus menționat de către Călin Hintea, decanul Facultății de Științe Politice, Administrative și ale Comunicării din cadrul Universității Babeș-Bolyai, în care acesta menționa că ”administrarea orașului nu se face după ureche sau după cum dictează partidul, ci în baza unei strategii de dezvoltare pe termen lung” elaborate în urma unui parteneriat cu municipalitatea a cărui scop era “să identificăm problemele strategice mari și să furnizăm municipalității idei de intervenție pe termen lung”.
”Factorii cheie identificați în Cluj Napoca și care sunt în mod cert valabili și pentru Timișoara sunt:
- Primul este universitatea (nu o anumită universitate, ci conceptul). Tot ce înseamnă avantaj primar și secundar se leagă de universități. Universitățile sunt mina de aur a comunităților moderne, pentru că furnizează exact ce au ele nevoie: astăzi nu mai vorbim despre muncă manufacturieră clasica, ci despre inteligență, educație superioară, atragerea acestui tip de economie.
- Al doilea factor strategic cheie este inovația – construcția unei economii locale bazate pe cunoaștere, în engleza expresia este “knowledge based economy”.
- Al treilea factor cheie este participarea. Nu o spun doar ca mecanism democratic, care este foarte important, ci ca implicare a comunității, pentru că mulți oameni gândesc mai mult și mai bine decât puțini oameni. Dacă reușești să aduci la un loc mai multe grupuri, lucrurile se schimbă. La Cluj s-au dezvoltat diverse procese, cum este bugetarea participativă, ideea că oamenii pot vota pentru proiecte etc. Există un centru care se ocupa de proiecte participative.”
Concluzia a fost una simpla: Cluj Napoca este un oraș viu, frumos, sigur și tot mai căutat de turiștii și de investitorii străini.
Să vedem acum cam unde se situează orașul Timișoara față de municipiul de pe Someș prin niște comparații :
- Inițiativa Universității Babeș-Bolyai a fost îmbrățișată de conducerea administrației locale și a implicat munca a 600 de oameni (26 de grupuri de lucru) timp de doi ani de zile…
La Timișoara Nicolae Robu declara în această săptămână “constat că sunt și alte persoane cu idei bune în oraș în afară de mine” …
- La Cluj Napoca au participat la proiect oameni din tot spectrul politic posibil, atunci când s-a lucrat în grupuri, iar in Consiliul Local strategia s-a votat în unanimitate…
La Timișoara primarul Robu consideră opoziția ca fiind “Grupul împotriva Timișoarei“ neezitând să jignească pe toți cei care au curajul să se opună ideilor sale (vezi scandalul recent cu jurnaliștii locali)…
- În timp ce la Cluj Napoca primarul Emil Boc a ”botezat” primul funcționar public virtual din România, ANTONIA, la Timișoara Nicolae Robu a “botezat” niște vaporașe (care încă nu circulă): Burebista, Decebal, Traian, Glad etc. și niște tramvaie second-hand cu numele de Armonia (nu exista nici o lună fără ca un “copil” pe sine de al lui Robu să nu se “împiedice”)…
- în timp ce în mai puțin de trei săptămâni Clujul va găzdui Conferința Orașelor Inteligente din Europa de Est – Smart Cities CEE, la care sunt așteptați invitați de seamă, la Timișoara se va derula Street Food, ca un preludiu la groteștile manifestări culinaro-culturale extrem de dragi primarului Robu și a “Kominternistilor culturali“ din preajma sa…
- în luna iulie va avea loc la Cluj Napoca Olimpiada Internaționala de Matematică, iar la Timișoara va avea loc Olimpiada Națională la Arte Plastice…
În final trag o concluzie tristă pentru timișoreni: Degeaba trăiești într-un oraș frumos si sigur, degeaba ai o populație educată, degeaba ești un oraș cu potențial de dezvoltare imens, dacă ai in frunte un om care este incapabil să comunice cu comunitatea locală, incapabil să reunească energiile creatoare pentru a genera strategii pe termen lung pentru Timișoara.
Așa că, dragi timișoreni, pentru încă câțiva ani buni de acum încolo, în loc să trăim într-un oraș “viu”, dinamic cu viață culturală efervescentă, cu cetățenii implicați în sute de proiecte locale, noi vom continua să ne enervăm în același oraș cenușiu, poluat și “mort” ca până acum.
Evident cel mai simplu e găsim vinovatul: Nicolae Robu, dar oare noi suntem dispuși să ne implicam să schimbam această stare de lucruri? Răspunsul meu e clar: NU pentru ca suntem prea comozi, iar unii prea lași”, spune Alin Andrei Gorscovoz.
