Acasă Actualitate Codul Muncii s-a schimbat, era firesc. Munca la ”gri” este sub lupă!...

Codul Muncii s-a schimbat, era firesc. Munca la ”gri” este sub lupă! Interviu cu dna Ileana Mogoșanu, director adjunct ITM

DISTRIBUIȚI

De la 1 ianuarie 2022 au intrat în vigoare noi prevederi referitoare la salariul minim și la raporturile de muncă. Mai precis, salariul minim brut crește la 2.550 de lei, iar „munca la gri” este descurajată. S-au dat numeroase amenzi, sume considerabile sunt dirijate către bugetul statului, iar inspectorii ITM sunt antrenați în acțiuni, chiar și noaptea, de multe ori la sfârșit de săptămână.

CM: Ce se întâmplă cu salariul minim?

Pe 4 octombrie 2021 a fost luată o hotărâre de guvern pentru creșterea salariului de bază minim brut. Aceste prevederi se aplică de la 1 ianuarie 2022. Anul trecut, nivelul era de 2.350 de lei, ceea ce însemna o remunerație netă de 1.403 lei pentru un angajat și un cost total de 2.403 lei pentru angajator. Anul acesta, s-a aplicat acea creștere de 5%, în care era luată în calcul rata inflației. Astfel, un angajat va primi 1.524 de lei, iar costul total al angajatorului va fi de 2.607 lei. Pentru un program normal de lucru, în medie de 167,3 ore pe lună, asta ar însemna aproximativ 15,2 lei/oră. Această modificare va aduce venituri mai mari aproximativ unuia din trei angajați activi, adică puțin sub două milioane de persoane la nivel național, vor beneficia de această schimbare.

CM: Au mai fost operate anumite modificări și la Codul muncii. Care ar fi acestea?

Vorbim de Ordonanța de Urgență 117, de asemenea, din 4 octombrie 2021. Sunt aspecte care țin de fenomenul „muncii la gri” – muncă „subdeclarată”, care îmbină, de fapt, elemente parțial legale cu „munca la negru”, într-o proporție sau alta – și de neplata sau plata cu întârziere a drepturilor salariale de bază sau a „zilelor libere plătite”. În toate aceste situații se pot crea și prejudicii și bugetului de stat, și salariatului.

CM: Despre „munca la negru” știm, ce ar fi totuși „munca la gri”?

S-a constat că ar mai fi nevoie de îmbunătățirea gradului de protecție a salariaților, fiind propuse măsuri care să asigure condiții pentru dezvoltarea mediului de afaceri, bazate atât pe o concurență loială, cât și pe asigurarea nivelului de protecție al salariaților. Nu mai vorbim numai de „munca la negru”. S-a răspândit și fenomenul cunoscut sub denumirea de „muncă la gri“. Acesta constă fie în declararea a ceea ce ar trebui să fie un contract cu normă drept contract individual de muncă cu timp parțial, fie în acordarea de către angajator a unui salariu mai mare decât cel din evidențele financiar-contabile. Vorbim de așa-numitul „salariu în plic“, suma fiscalizată fiind mai mică decât cea efectiv primită de către salariat. Acest lucru duce la atât la evaziune fiscală, cât și la scăderea contribuțiilor sociale ale salariatului. Era, astfel, nevoie de reglementarea sub aspect legislativ a acestui concept de „muncă la gri”: definirea acestuia ca noțiune juridică de „muncă subdeclarată” și sancționarea lui.

CM: În legătură cu salariile întârziate, ce s-a schimbat?

În pandemie s-a observat că mecanismul juridic referitor la neplata sau plata cu întârziere a salariilor este unul complex și anevoios, ce implică promovarea unor procese în justiție, astfel că s-a impus crearea unei reglementări care să asigure protecția socială a salariaților, în concordanță cu principiile ce guvernează raporturile de muncă. Angajatorul care întârzie cu mai mult de o lună plata drepturilor salariale va primi o amendă între 5.000 și 10.000 de lei, pentru fiecare salariat aflat în această situație.

CM: Ar mai fi și modificări legate de compensarea muncii suplimentare prin zile libere…

Da, aceste zile libere vor putea fi acordate în termen de 90 de zile de la data în care s-a efectuat munca suplimentară. Până acum, acest termen era de 60 zile. Scopul acestei modificări a fost de a flexibiliza raporturile de muncă și, totodată, s-au avut în vedere și aducerea la bugetul de stat și la bugetul asigurărilor sociale a sumelor corecte, corespunzătoare salariului plătit în mod real salariatului, cât și protecția acestuia din perspectiva dreptului la pensie, care va fi calculat în funcție de contribuțiile plătite de-a lungul activității desfășurate la diferiți angajatori.

Iată care ar fi mai exact modificările aduse de OUG117/ 04.10.2021:

„1. La articolul 15^1, litera d) se modifică și va avea următorul cuprins: d) primirea la muncă a unui salariat cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu excepția situațiilor prevăzute la art. 105 alin. (1) lit. c).

  1. După articolul 15^1 se introduce un nou articol, articolul 15^2, cu următorul cuprins: Articolul 15^2În sensul prezentei legi, muncă subdeclarată reprezintă acordarea unui salariu net mai mare decât cel constituit și evidențiat în statele de plată a salariilor și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale.
  2. La articolul 122, alineatul (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 122(1) Munca suplimentară se compensează prin ore libere plătite în următoarele 90 de zile calendaristice după efectuarea acesteia.
  3. La articolul 260, partea introductivă a alineatului (1) se modifică și va avea următorul cuprins: Articolul 260(1) Următoarele fapte constituie contravenții, dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât să fie considerate, potrivit legii, infracțiuni.
  4. La articolul 260 alineatul (1), litera e^3) se modifică și va avea următorul cuprins:e^3) primirea la muncă a unuia sau a mai multor salariați cu depășirea duratei timpului de muncă stabilită în cadrul contractelor individuale de muncă cu timp parțial, cu amendă de la 10.000 lei la 15.000 lei pentru fiecare persoană astfel identificată, fără a depăși valoarea cumulată de 200.000 lei;
  5. La articolul 260 alineatul (1), după litera e^4) se introduce o nouă literă, litera e^5), cu următorul cuprins:e^5) acordarea unui salariu net mai mare decât cel evidențiat în statele de plată a salariului și în declarația lunară privind obligațiile de plată a contribuțiilor sociale, impozitului pe venit și evidența nominală a persoanelor asigurate, transmisă autorităților fiscale, cu amendă de la 8.000 lei la 10.000 lei pentru fiecare salariat identificat în această situație, fără a depăși valoarea cumulată de 100.000 lei;
  6. La articolul 260 alineatul (1) după litera r) se introduce o nouă literă, litera s), cu următorul cuprins: s) încălcarea de către angajator a obligației prevăzute la art. 166 alin. (1) cu mai mult de o lună, de la data de plată a salariului, stabilită în contractul individual de muncă, în contractul colectiv de muncă aplicabil sau în regulamentul intern, după caz, cu amendă de la 5.000 lei la 10.000 de lei pentru fiecare persoană căreia nu i s-a plătit salariul, cu excepția situației în care angajatorul se află sub incidența Legii nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței și de insolvență, cu modificările și completările ulterioare.

Articolul II Prevederile de la art. I pct. 5-7 intră în vigoare la 15 zile de la data publicării prezentei ordonanțe de urgență”.

Chiar dacă discuția cu doamna Ileana Mogoșanu și informațiile importante sunt mai ”tehnice”, ele sunt publicate în această ordine, le considerăm utile, importante pentru angajatori.

Tema muncii ”la negru”, ”la gri” nu este una unică pentru România, ea se regăsește în preocupările instituțiilor de profil din Europa.

Comentarii

comentarii