Acasă Actualitate Colegiul Național Bănățean, poartă deschisă către Capitala Culturală Europeană

Colegiul Național Bănățean, poartă deschisă către Capitala Culturală Europeană

1328
DISTRIBUIȚI

Elevii de la Colegiul Național Bănățean au învățat, pe 13 februarie, despre evenimentele istorice care definesc latura culturală, și nu numai, a Timișoarei, ce trebuie și ce nu trebuie să facă pentru a păstra acest spirit intact, în 2021, dar și pe mai departe. Directorul Colegiului, Sorin Ionescu, a invitat-o pe Lia Lucia Epure, președintele executiv al organizației UEBR (fondatoare a Asociației Timișoara 2021 – Capitală Europeană a Culturii), să prezinte proiectul „Capitala Culturală, prin ochii clădirilor istorice din Timiș”.

Ca parte din proiectul Consiliului Județean Timiș și Uniunii Europene Banat România (UEBR), elevii au luat parte la prezentarea „Timișoara, între faimă, realități și Capitală Culturală Europeană”. Acestora le-au fost prezentate clădiri simbolice ale orașului, de exemplu Fabrica de Bere, Casa Mühle sau Grădina de Vară Capitol, amintite evenimente remarcabile din istoria acestuia, precum faptele că Timișoara a fost primul oraș european cu iluminat electric și primul din România liber de comunism, și scoase în evidență personalitățile care au făcut unele dintre aceste lucruri posibile, printre aceștia, Florimund Mercy și prințul Eugen de Savoya.

Pentru a face o prezentare cât mai fidelă a realității Timișoarei, au fost prezentate și părțile mai puțin plăcute: perioada în care orașul a fost „cuprins de gunoaie” – situație regăsită și de încă actualele rampe „clandestine” de deșeuri –, mașinile parcate neregulamentar care blochează accesul altor vehicule, gropile de pe drumuri și clădirile în stare de degradare, multe cu o importantă însemnătate culturală,

După ce elevii au primit aceste informații, Sorin Ionescu a arătat de ce este considerat unul dintre cei mai buni și mai apreciați, atât de elevi, cât și de alte cadre didactice, directori din Timiș, invitându-i și pe aceștia să-și spună punctul de vedere. Astfel, unii au punctat faptul că și ei se întâlnesc zilnic cu problemele menționate ale Timișoarei, în Calea Șagului de exemplu, iar alții au venit și cu propuneri de soluții: rezolvarea problemelor cu curățenia, traficul și centrele culturale. Pe această cale, transmițând că fiecare poate să fie „parte din soluție”, sfatul invitatei a fost ca „atunci când vedeți pe cineva, de exemplu, că o aruncă o țigară pe jos, atrageți-i atenția frumos: «nu vă supărați, v-a căzut ceva», așa merge mai bine”.

În continuare, Lia Lucia Epure și Sorin Ionescu le-au arătat elevilor cum Timișoara a fost, încă de câteva secole, un reper pentru alte zone ale României, dar nu numai. Cei doi au amintit de echipele sportive care dominau campionatele naționale în urmă cu aproape un secol, de dorința de libertate arătată în 1989 și de imaginea plăcută pe care au aveau și încă o au străinii despre multiculturalismul orașului, „Timișoara, orașul ăla unde românii se înțeleg foarte bine și cu ungurii și cu nemții și cu sârbii și cu alții?”.

Pentru a prezenta și din specificul orașului și a da un sfat elevilor, președintele executiv al UEBR a amintit cum, o dată când a vizitat capitala, bucureștenii nu au recunoscut termenul de „firobuz”. Lia Lucia Epure, astfel, le-a recomandat elevilor să folosească acest cuvânt –„e frumos, e bănățean”–, în defavoarea „troleului”, după cum a sugerat și Sorin Ionescu. Spre surprinderea celor doi, și majoritatea elevilor erau familiarizați cu „firobuzul”.

În final, elevii au primit, drept amintire, un pliant cu clădirile istorice ale Timișoarei, cele care au jucat, și ele, un rol important în atribuirea titlului de Capitală Culturală Europeană Timișoarei. În pliantele care poartă același titlu cu proiectul, „Capitala Culturală, prin ochii clădirilor istorice din Timiș”, sunt prezentate, pe scurt: Primăria Veche, Cazinoul Militar, Palatul Culturii, Palatul Dicasterial, Palatul Baroc, Palatul Dejan, Palatul Neptun, Palatul Lloyd, Palatul Szechenyi, Palatul Loffler, Palatul Apelor, Casa cu Flori, Palatul Comunității Reformate, Bastionul Therezia, Castelul Huniade, din Timișoara, precum și alte conace, muzee și case memoriale din județ.

Comentarii

comentarii