Pe pagina USR Tineret, din 16 iunie 2020, există următoarele mesaje: ”Luptăm pentru libertatea de a iubi! Mândru că sunt EU. PRIDE înseamnă asumare, toleranță, mândrie. Înseamnă să te accepți și să fii mândru de tine însuți, înseamnă puterea de a iubi.(…).
În țara noastră, PRIDE înseamnă și foarte mult curaj – curajul de a fi asumat public, de a lupta pentru drepturile care ți se cuvin și a combate minciunile celor care exploatează frica de necunoscut. (…) USR Tineret susține în continuare comunitatea LGBT+ din România în promovarea egalității în drepturi și șanse, a diversității și a vizibilității, indiferent de orientarea sexuală ori identitatea de gen. Pentru că persoanele LGBT sunt supuse prejudecăților accentuate pe tot parcursul vieții, societatea românească are nevoie deosebită de promovarea educației, acceptării și integrării. (….) pe 18 și 25 iunie ( 2020) vă așteptăm la discuții împreună cu parlamentari, invitați din societatea civilă precum Asociația ACCEPT, MozaiQ și mulți tineri curajoși”.
Pentru a urma sfatul primit, redacția a luat legătura cu unele persoane din comunitatea LGBT, pentru a contura totuși câteva opinii față de textul din publicația menționată.
Florin Buhuceanu, Asociația Accept, spune: ”Nu comentez asemenea aberații. Nu știu ce înseamnă. Nu am să comentez despre viața privată a niciunei persoane. E o alegație. E o acuză acolo. În spate, nu există niciun fel de informație. Ce să comentez în absența unei informații?”
Vlad Viski, Asociația MozaiQ, mai scurt: ”Nu comentez!”
Andre Radulescu, din cadrul ”Identity.Education” din Timișoara, politicos, explică: ” Nu îmi dau seama ce înseamnă ”atracție necuvenită” sau din ce punct de vedere este acesta, dacă este din direcția mesajelor homofobe care au fost transmise atât la nivel național, cât și la nivel local față de USR și față de Dominic Fritz sau față de alte persoane. A acuza pe cineva în sensul de a denigra, spunând că este din societatea LGBT, doresc să subliniez că nu este o jignire, nu ne face mai puțin cetățeni ai acestei țări sau ai Timișoarei, doar că suntem dintr-o comunitate care nu are aceleași drepturi ca ceilalți cetățeni, ca toată lumea. Cred că o acuzație de genul acesta, care să indice o legătură cu comunitatea LGBT, este ca și cum noi suntem considerați (ca fiind comunitatea LGBT), ca cetățeni de mâna a doua sau fără drepturi depline, ca și cum noi nu am avea dreptul de a exista sau a fi aici, în Timișoara, și mi se pare extrem de homofob. Mi se pare incorect…(…). Cred că nivelul ridicat de homofobie din societatea românească, nu numai din Timișoara, face ca ea, comunitatea LGBT, să fie țapul ispășitor pentru orie neînțelegeri și orice probleme. Se aduc atacuri care amintesc de perioada articolului 200, care a fost activ până în 2001.
În acea perioadă, orice persoană care era acuzată că ar face parte din comunitatea LGBT era discreditată. Din păcate, astfel de injurii aduse la adresa unei persoane, în unele ziare, sunt demersuri pentru a discredita și discrimina comunitatea LGBT mai departe, pentru a îmbina sfera politică cu cea personală”.
Aceste trei poziții le publicăm acum, cu intenția de a dezvolta comunicarea cu orice organizație legal constituită, cu orice voce care are dreptul la opinie, conform Constituției României.
De asemenea, această relatare nu reprezintă dorința noastră de a face polemică cu TIM7, nici cu autorul, nici de a denigra activitatea jurnalistică a cuiva. Nu am făcut altceva decât de a nu închide ușa unei comunități care și-a ales un drum. S-a bătut la ușa noastră, iar noi am deschis! ”Să nu judecați, ca să nu fiți judecați!” (Matei 7.1-5, Noul Testament”.
Singurul care ne poate judeca este Dumnezeu! Doar El!
Comentarii
comentarii
