Unul dintre cele mai importante evenimente ale actualei stagiuni îl reprezintă medalionul Constantin Rîpă. Evenimentul va avea loc joi, 9 februarie, cu începere de la ora 19.00 la Filarmonica de Stat din Arad.
Maestrul Constantin Rîpă va prezenta publicului trei compoziţii personale, dirijate chiar de domnia sa. Acestea sunt lucrările „Musichia” şi „Laudă”, ambele pentru ansamblu cameral şi Oratoriul Mirabila sămânţă.
„Lucrările «Musichia» şi «Laudă» sunt creaţii de inspiraţie bizantină, compuse în ideea unei acţiuni pe care mi-am propus-o după 1990, de a scoate în viaţa de concert laică muzica noastră bizantină, aşa cum se întâmplă cu muzica catolică a cărei creaţie este prezentă în concertele laice. Se ştie că în Biserica ortodoxă nu sunt admise instrumentele muzicale, motiv cu atât mai mare ca acest fapt să-l îndeplinească concertul laic”, a declarat maestrul Constantin Rîpă.
Prima lucrare, „Musichia” este în fapt o lecţie de învăţare teoretică şi practică a muzicii, în şcolile ortodoxe româneşti. A doua lucrare numită Laudă este o închinare Dumnezeirii întruchipată în treime: Dumnezeu Tatăl, Dumnezeu Fiul şi Sfântul Duh. „Astfel, lauda se adresează mai întâi lui Dumnezeu, făcătorul luminii, apoi Fecioarei Maria şi lui Hristos aducătorul iubirii, după care urmează cea a Duhului Sfânt, cel care întreţine viaţa, liniştea şi pacea, pentru ca în final lauda să se adreseze Unităţii cuprinsă în trinitate”, a explicat Constantin Rîpă.
Instrumentele muzicale folosite pentru aceste lucrări sunt menite să creeze o atmosferă pentru cântarea vocală propriu-zisă şi nu să o acompanieze. De regulă ele creează efecte care sunt consecinţa ecoului de biserică a unor mişcări sau zgomote produse în cadrul slujbei. Desigur că toaca şi clopotele, care în fapt sunt exterioare bisericii, prezintă un interes deosebit pentru crearea ambianţei slujbei.
În cazul Oratoriului „Mirabila sămânţă“, forţa artistică a acestui poem stă în fascinaţia umană exprimată de Blaga faţă de misterul germinaţiei. „Poetul înalţă un imn miraculoaselor seminţe a căror putere trece în mit devenind «mărunţii zei», care mereu renasc din forţa pământului oferind mereu miracolul devenirii. Melodiile folclorice au darul de a transporta ascultătorii într-o lume arhaică, un străfund de istorie care a marcat trecerea omenirii la un stadiu decisiv al evoluţiei sale, acela al descoperirii agriculturii, prin care s-a schimbat destinul omenirii“, a explicat Constantin Rîpă.
