Proiectul de hotărâre care stabilește valoarea premiilor de la concursul de soluții pentru MultipleXity a stârnit discuții aprinse în ședința Consiliul Local Timișoara din 14 ianuarie, dar, până la urmă, a fost aprobat. Dubiile consilierilor au privit modul de desfășurare al unui concurs de soluții, sumele menționate și ce anume va trebui să „livreze” câștigătorul concursului de valoarea respectivă, și anume 2,5 milioane de lei, sub forma contractului de proiectare.
Dan Idolu, consilier PSD, nu a priceput de ce nu s-a făcut o licitație pentru aflarea valorii proiectului. Și valoarea estimată a contractului de proiectare, menționată în anexă 524.017,37 €, i-a ridicat consilierului semne de întrebare: „Eu cred că nici în Japonia, în care trenurile ajung la secundă, nu se estimează la 53 de cenți [n.r. valoarea totală a proiectului, 9.527.588,53 de euro] valoarea unei investiții, astfel încât chiar cu 5,5% [n.r. procentul alocat contractului de proiectare] să dea iarăși cu zecimală”.
„Nu avem voie să cădem într-o capcană, în care noi aprobăm niște premii, și idee este generoasă, este frumoasă, dar să ascundem o încredințare directă. E foarte bună ideea de concurs de idei, concurs de soluții […], dar prin votul nostru nu premiem o idee, ci încredințăm și semnăm un contract pe baza unei estimări la virgulă. Să votăm 500.000 de euro fără licitație cred că este o greșeală… sub masca unui concurs de idei”, a continuat acesta.
Primarul Nicolae Robu i-a răspuns acestuia: „Sunteți în totală eroare, nu e vorba de concurs de idei. Este concursul de soluții, definit prin lege ca o procedură de achiziție competitivă care se pretează la obiective complexe.[…] În cadrul competiției respective, arhitecții vin cu soluții, au frâu liber imaginației. Noi am pus la dispoziție o locație, cu niște clădiri vechi, cu puțin teren construibil pe lângă el. Am dat niște specificații funcționale și mai departe, specialiștii vin cu ideile lor privind ce trebuie făcut”.
La microfon, pentru a da explicații, a venit Rudolf Gräf, din partea Ordinul Arhitecților din România, organizația care a conturat procedura acestui concurs. Acesta a explicat că procedura este una standard, aplicată peste tot în lume, recomandată în cazul achizițiilor publice. El a spus că sumele alocate nu sunt fixe, chiar unul dintre punctele notate de juriu fiind valoarea estimată de fiecare participant pentru propunerea sa. De asemenea, Gräf a amintit că, după finalizarea concursului, există și o etapă de negociere cu câștigătorul.
Consilierul Adrian Orza a reproșat faptul că, în rubrica criterii de atribuire, erau enumerate „cel mai raport calitate/preț, cel mai bun raport calitate/cost, prețul cel mai scăzut, costul cel mai scăzut”. De asemenea, acesta a scos în evidență și ambiguitatea proiectului: „Eu deduc de aici că nu trebuia să apară valoarea. Îi dăm un premiu la câștigător? Îi dăm o mie de euro! Dar că să obținem valoarea contractului din ce zice aici…”
„La orice procedură de achiziție publică există un buget. Se vine cu o ofertă financiară de către concurent, care poate fi și substanțial mai mică. Dacă vine cu o sumă mai mare, acela e criteriu de descalificare. […] Am ales aceste sume pentru a atrage și concurenți de renume, poate chiar internațional”, a explicat arhitectul.
Nicolae Robu a încercat să elucideze confuzia sesizată de Orza, Gräf dându-i dreptate edilului. Primarul a spus că suma oferită câștigătorului nu este doar un premiu, acesta fiind obligat să organizeze, în numele primăriei, licitația pentru execuție și să monitorizeze lucrările.
Gräf a mai explicat că dosarele vor trebui să conțină un proiect integrat, cu detalii tehnice privind structura, instalațiile și alte sisteme. De asemenea, el a mai spus că este preferabil ca firma care schițează proiectul să îl și execute, și tocmai de aceea a fost stabilit premiul câștigătorului drept valoarea de proiectare a contractului.
„Haideți, vă rog! Trebuie să dăm drumul la licitație că în 2021 trebuie să avem ceva făcut că totul nu o să avem, oricum”, și-a impulsionat Nicolae Robu colegii, chiar înainte de supunerea la vot. Într-un final, deși nu toți consilierii au fost convinși de arhitect, proiectul de hotărâre a fost aprobat cu 14 voturi „pentru”.
