Primarul Timișoarei, USR-istul Dominic Fritz (foto 1), reclamă că fapta de conflict de interese nu este definită suficient de precis, lăsând loc la abuzuri din partea Agenției Naționale de Integritate.
Lumea Justiției a prezentat încheierea din 20 ianuarie 2025, emisă în dosarul nr. 924/59/2024, prin care judecătoarea Mihaela Roibu de la Curtea de Apel Timișoara i-a admis edilului atacarea la Curtea Constituțională a României a următoarelor pasaje legale:
art. 228 alin. 1 lit. b din Codul administrativ: „Alesul local aflat în conflict de interese în condițiile prevăzute de cartea I titlul IV din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, are obligația să se abțină de la emiterea sau participarea la emiterea ori adoptarea actului administrativ, de la încheierea sau participarea la încheierea actului juridic respectiv, care ar putea produce un folos material pentru sine sau pentru: (…) orice persoană fizică sau juridică față de care alesul local are calitatea de debitor al unei obligații”;
art. 25 alin. 3 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice, pentru modificarea și completarea Legii nr. 144/2007 privind înființarea, organizarea și funcționarea Agenției Naționale de Integritate, precum și pentru modificarea și completarea altor acte normative (pe scurt: Legea ANI): „Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcție ori, după caz, constituie abatere disciplinară și se sancționează potrivit reglementării aplicabile demnității, funcției sau activității respective”.
Dominic Fritz a contestat în instanță raportul din iulie 2024, prin care ANI l-a găsit în conflict de interese din cauza că primarul ar fi luat un împrumut în campania electorală de la o persoană fizică, arhitectul Răzvan Negrișanu, membru USR, iar ulterior a întocmit un act administrativ în folosul societății reprezentate de către aceeași persoană.
Situația care a generat acest conflict de interese rezultă chiar din prima declarație de avere pe care Dominic Fritz a completat-o și depus-o, în calitate de edil al Timișoarei, la data de 28 noiembrie 2020. În acest document, la rubrica „Datorii”, politicianul nota că, în cursul anului 2020, a luat diverse sume cu împrumut pentru campania electorală, de la trei persoane fizice. Prima persoană, Viorel Buga, care l-a împrumutat pe Fritz i-a acordat un credit de 50.000 de lei. A doua persoană, Răzvan Negrișanu, l-a împrumutat pe candidatul USR cu 25.000 de lei, iar cea de-a treia persoană fizică, Ruben Lațcău, i-a dat cu împrumut lui Dominic Fritz suma de 17.000 de lei. Toate aceste sume urmau, conform documentului citat, să fie restituite de către Fritz până în anul 2021, inclusiv.
Persoana fizică menționată în comunicatul ANI drept beneficiar al actului administrativ care atrage răspunderea primarului Dominic Fritz pentru conflict de interese administrativ este chiar consilierul USR Răzvan Gabriel Negrisanu, arhitect de profesie, dar care, la data de 6 noiembrie 2020, în calitate de proaspăt ales consilier în cadrul Consiliului Local al Municipiului Timișoara, a fost obligat, asemenea debitorului său, să completeze și să depună declarația de avere și declarația de interese. Inspectorii ANI au constatat, astfel, că, la data de 2 noiembrie 2022, Dominic Fritz a semnat un referat de aprobare a unui proiect de Hotărâre de Consiliu Local pentru aprobarea unui PUZ, proiect denumit „Modificare PUZ aprobat prin HCL Timișoara nr. 453 din 21 noiembrie 2017, Strada Pictor Ioan Zaicu nr. 5”.
Revenind la excepția de neconstituționalitate, primarul Timișoarei reclamă că fapta de conflict de interese nu are un prag valoric, iar vinovatul nu poate beneficia de pedepse mai blânde decât pierderea mandatului. Altfel spus: fapta pică testul constituțional al proporționalității, acuză Dominic Fritz.
La rândul ei, judecătoarea Mihaela Roibu de la CA Timișoara este de părere că excepția de neconstituționalitate ar trebui respinsă de către CCR, conflictul de interese fiind suficient de clar definit, iar sancțiunea fiind strict o problemă de oportunitate a legiuitorului, nu una de constituționalitate.
Aceleași argumente le folosește Agenția Națională de Integritate, care și ea a opinat că excepția ridicată de Fritz este nefondată.
Cititi AICI incheierea prin care judecatoarea Mihaela Roibu de la CA Timisoara i-a admis primarului Dominic Fritz atacarea la CCR a art.228 alin.1 lit.b Cod administrativ si a art. 25 alin. 3 din Legea ANI 176/2010
