Acasă Actualitate Consiliul Local Timișoara a aprobat împrumutul de 20 de milioane de euro...

Consiliul Local Timișoara a aprobat împrumutul de 20 de milioane de euro de la BERD. Patru milioane de lei vor merge doar pentru două studii

442
DISTRIBUIȚI

Marți, 8 septembrie, consilierilor locali din Timișoara le-a fost prezentat, în plen, un proiect de hotărâre pentru contractarea unui împrumut de „până la” 20.3 milioane de lei de la Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), cel despre care Fritz vorbea încă din 24 august, când a fost semnat contractul pentru cele 44 de autobuze cumpărate de Ministerul Dezvoltării pentru Timișoara. Acest împrumut ar avea drept scop realizarea mai multor investiții de infrastructură de mobilitate. Mai precis, pentru acoperirea cofinanțării din bugetul local a mai multor proiecte care primesc și fonduri europene sau naționale.

Conform anexelor care însoțesc proiectul de hotărâre, este vorba despre cele trei contracte pentru achiziția de tramvaie noi (274 de milioane de lei), de proiectul de reabilitare a Căii Bogdăneștilor (149 milioane de lei), de viitoarea actualizare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă – PMUD (1,4 milioane de lei) și de un studiu pentru „optimizarea rețelei de transport public, inclusiv benzi dedicate” (2,5 milioane de lei). După împrumutul luat de la BERD, finanțarea, per total, a celor șase proiecte ar urma să arate astfel: 263,6 milioane de lei – contribuția Uniunii Europene, 62,7 milioane de lei – contribuția locală și națională, 100 milioane de lei – contribuția BERD.

sumele prevăzute în anexa proiectului

În timpul ședinței de marți, 7 septembrie, nu toți consilierii locali au fost convinși de sumele înaintate. „Ceea ce nu am înțeles este de ce sunt amestecate proiectele europene cu două studii care nu sunt finanțate european. Ceea ce nu înțeleg cu siguranță este în ce univers un studiu de rute de transport în comun (viitorul proiect de optimizare – n.r.) poate să 2,5 milioane de lei, 500.000 de euro! E un studiu de rute de transport în comun. Nu am niciun exemplu asemănător care să ne ducă la o asemenea sumă. Sigur că ea va fi licitată și, în viitor, probabil că va scădea. Dar mi se pare valoarea estimată extrem de mare. Știu că există o valoare asemănătoare în planul de mobilitate, dar acolo este vorba despre un plan sensibil mai mare. De asemenea, nu știu cum actualizarea PMUD poate să coste aproape la fel de mult ca realziarea PMUD, care a fost făcută tot de către BERD în sprijinul nostru, cu consultanți ARUP la acel moment. Nu am să mai zic că, după părerea mea, este prematur să facem o actualizare a Planului de Mobilitate Urbană Durabilă, dar aici chiar ține de strategie și e dreptul dumneavoastră să o faceți așa cum credeți. Insist, totuși, asupra sumelor foarte mari de bani care se alocă pentru aceste două studii, care nu aduc nici măcar o zonă de fezabilitate. Poate că mă înșel eu și există motive pentru care proiectele sunt amestecate”, a spus Dan Diaconu, fost viceprimar, acum simplu consilier local PNL.

Neclarităților sesizate de fostul viceprimar le-a răspuns actualul city-manager Matei Creiveanu, cel care s-a ocupat de negocierile cu BERD: „Acest proiecte este, practic, începutul unei colaborări de lungă durată cu BERD pe tot ce înseamnă mobilitate urbană, transport public, infrastructură de transport. Când am selectat proiectele au fost în special cele care beneficiază de finanțare europeană, astfel încât, fiind vorba de cofinanțare, ele să aibă un regim mai rapid de autorizare la Comisia de autorizare a împrumuturilor locale. Pe de altă parte, în acordul cu BERD-ul, una dintre principalele argumente și, de fapt, unul dintre marile avantaje de a lucra cu ei este componenta de asistență tehnică. Cele două studii: planul de mobilitate urbană este cheia de boltă în accesarea fondurilor europene pe viitor pe tot ce înseamnă domeniul transportului public, iar planul de restructurare a liniilor și de restructurare a transportului public în întregimea a fost una din cerințele din vechiul PMUD. Ne dorim ca aceste studii să fie achiziționate în baza reglementărilor de achiziția ale BERD-ului, pentru a fi siguri și, în baza experienței lor și calității oferite de ei, că vom primi servicii de consultanță reale și nu doar hârtii. Volumul și costul lor sunt maximale și au fost date de experiența BERD-ului în aceste domenii. Un studiu bine făcut, ni se spune, este de ordinul sutelor de mii de euro”.

Faptul că studiile nu au finanțare europeană, a mai spus city-managerul la insistențele lui Diaconu, nici nu vor îngreuna, dar nici nu vor facilita neapărat contractarea împrumuturilor, doar vor aduce avantajele deja menționate. Gradul de îndatorare al Timișoarei, a adăugat Creiveanu, este încă bun, urmând să ajungă la cel mult 10% în urma contractării acestui împrumut, în condițiile în care legea prevede un plafon de 30%.

A intervenit și actualul viceprimar Ruben Lațcău, care i-a mai spus predecesorului său, Dan Diaconu, că, din 2016, de când a fost aprobat actualul PMUD, au apărut mai multe schimbări semnificative, date în mod special de numărul tot mai mare de locuitori din zona periferică și periurbană a Timișoarei. Diaconu i-a spus că aceste schimbări nu se văd atât de mult în modul de mobilitate, și pentru că în această perioadă nu au fost proiecte majore finalizate. Lațcău i-a întors-o cu „Văd că suntem de acord că din 2015 nu s-a făcut nimic pe marile proiecte de infrastructură. Vă promit că o să le începem”. În schimbul de replici, Diaconu a mai amintit că există mai multe proiecte începute, dar tergiversate de noua administrație. „Pe de altă parte, nu cred că o să mai apucați (să le începeți – n.r.)”, a încheiat fostul vice dialogul.

Înainte de vot, a mai luat cuvântul și Răzvan Negrișanu, cel care este, în această perioadă, președinte de ședință în plenul CLT. „Suntem cu toții de acord că paradigma automobilului se schimbă, totuși. E un moment în care un plan de mobilitate urbană care era axat pe transportul individual trebuie regândit pe un model în care investim mai mult în transportul în comun și transportul alternativ”, a spus consilierul local USR PLUS.

Până la urmă, pentru proiectul care, de fapt, cerea un vot doar asupra contractării creditului, au fost 22 de voturi „pentru” și o abținere. Ulterior, primarul Dominic Fritz a ținut să marcheze momentul cu o postare pe Facebook. Iată ce a scris edilul:

„Modul în care circulăm în oraș, spre și din zona metropolitană, este obiectivul acordului pe care îl vom semna cu Banca Europeană de Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), aprobat astăzi în Consiliul Local, cu o majoritate covârșitoare (o singură abținere).

Acordul ne va permite accesarea unui credit de investiții de 20 de milioane de euro, la o dobândă infimă, 1,15%, și este rezultatul unor negocieri purtate profesionist în lunile trecute cu BERD, instituție cu care Primăria Municipiului Timișoara a colaborat și în trecut. Banii urmează să îi folosim pentru susținerea unor investiții majore în domeniul mobilității, drept cofinanțare pentru proiecte pe fonduri europene, achiziția celor 21 de tramvaie noi, dar și reabilitarea Căii Bogdăneștilor.

Sunt 20 de milioane de euro pe care ar fi trebuit să îi dăm acum, din bugetul local și care ne sunt necesari și pentru alte proiecte, de la infrastructura rutieră, până la construcția de creșe, reabilitarea de școli, construcția de noi clădiri și dotarea spitalelor din oraș. Sper ca anul acesta să intre deja prima tranșă,

O parte din aceste fonduri va merge și pentru finanțarea unor proiecte mai mici, dar la fel de importante și o vom putea deduce prin acorduri ulterioare cu BERD. În primul rând pentru actualizarea Planului de Mobilitate Urbană Durabilă (PMUD) al Polului de Creștere Timișoara, chiar dacă unele din obiectivele prevăzute în documentul elaborat în 2015, precum podul și pasajul Solventul sau inelul IV, nu sunt încă realizate.

Actualizarea este necesară pentru că vechea strategie punea accentul pe transportul individual, iar noi vrem să îl încurajăm pe cel alternativ, public, pietonal sau cu bicicleta. Vom face cu BERD și un studiu privind optimizarea rețelei de transport public, desenată în timpul comunismului, când Timișoara era cu totul alta. Acesta este și unul dintre motivele pentru care transportul în comun este folosit sub capacitate.

Dar cea mai importantă realizare pentru administrație prin acest acord, dincolo de investițiile concrete ce vor decurge din el, este cum facem lucrurile: bazat pe date, colectate și evaluate de cei mai buni experți, privind spre nevoile de astăzi dar și din viitor, astfel încât să construim durabil”.

Comentarii

comentarii