“Cred că România nu pare a fi pregătită, în momentul de faţă, pentru sistemul de coplată, pentru că salariile sunt mici şi numărul şomerilor este, pe zi ce trece, tot mai mare şi este greu să împovărezi populaţia cu o coplată la medic”, a Livius Cârstea (foto), preşedintele sindicatului Sanitas Timiş.
Noul pachet general de servicii medicale, precum şi principiile de implementare a tichetelor pentru sănătate – controversata coplată – se pare că au fost amânate, până la o dată necunoscută, deşi trebuiau să fie implementate de la 1 septembrie.
“Timp de două luni, aceste două măsuri ale Ministerului Sănătăţii (MS) vor intra în dezbatere publică, urmând ca, în septembrie, să fie integrate în sistem”, decreta MS, la sfârşitul lunii iunie 2009. Vlad Călin Sârbovan, preşedintele Patronatului Medicilor de Familie Timiş, a declarat că, probabil, activităţile vor demara din trimestrul patru – octombrie, noiembrie, decembrie – fiindcă acum au fost amânate, din cauza concediilor de odihnă. “Noi nu am fost anunţaţi, dar, dacă ar trebui să înceapă, cred că va începe din trimestrul patru – octombrie, noiembrie decembrie. Medicii de familie trebuie să primească noile instrucţiuni, regulamentul şi să se modifice contractul. Deocamdată, nu s-a modificat contractul, iar noi fără contract nu putem lucra. Nu cred că ne va anunţa cu două zile înainte despre modificarea acestui document. A fost o discuţie, dar, probabil, cu perioada concediilor, s-a abandonat ideea, temporar. 1 septembrie a fost o propunere, dar cred că a rămas în faza asta, deocamdată”, a declarat Sârbovan.
5 lei pentru medicul de familie
Prin luna iunie, timişorenii au fost îngroziţi de vestea că vor fi obligaţi să plătească pentru a avea acces la medic, deşi au asigurare medicală, adică vor plăti de două ori, prin introducerea tichetelor de sănătate. Astfel, asiguratul trebuia să mai scoată din buzunar, de la 1 septembrie, 5 lei pentru o consultaţie la medicul de familie şi 10 lei pentru o consultaţie la medicul specialist. Tichetul pentru sănătate se aplică în ambulator, în spital (cu excepţia urgenţelor) şi pentru investigaţiile paraclinice. Cu toate acestea, MS susţine că nivelul de contribuţie personală a cetăţeanului pentru tichetul de sănătate este acceptabil şi suportabil din punct de vedere financiar. Conform MS, contribuţia personală a cetăţenilor prin tichetele pentru sănătate nu va depăşi 600 lei pe an. Potrivit estimărilor, contribuţia personală va fi de aproximativ 350 lei/an pentru un pacient mediu (calculul estimativ include două episoade de spitalizare continuă, două de spitalizare de zi, 6-8 vizite la medicul de familie, patru vizite la medicul specialist, una vizită la domiciliu, zece analize de laborator, una investigaţie radiologică, una investigaţie de înaltă performanţă). De asemenea, vizita la domiciliu a medicului de familie după orele de program va fi taxată cu 15 lei, iar consultaţiile efectuate în structurile de urgenţă din spitale pentru pacienţii care nu reprezinta urgenţe medicale vor necesita o contribuţie personală de 20 lei. Livius Cârstea a subliniat că România nu este pregătită pentru un asemenea sistem de coplată, deşi pare a fi binevenit. “Tichetul de coplată vine să întregească accesibilitatea către un serviciu medical mai complet, pentru că pachetul de asigurări medicale este destul de restrâns. Totuşi, cred că România nu pare a fi pregătită, în momentul de faţă, pentru sistemul de coplată la medic, pentru că salariile sunt mici şi numărul şomerilor este, pe zi ce trece, tot mai mare şi este greu să împovărezi populaţia cu o coplată, o contribuţie la actul medical în plus, deşi el este asigurat. Pe de altă parte, ar fi o sursă prin care sistemul medical s-ar alimenta financiar, ar putea să plătească furnizorii de medicamente şi ceilalţi fornizori, pentru că nivelul încasărilor a scăzut extrem de mult, cu aproape 30% mai puţin ca în 2008”, a declarat Livius Cristea.
Unii nu vor plăti
Avantajul MS este că, prin introducerea tichetelor pentru sănătate, se vor genera în sistem 700 milioane de lei/anual, fonduri care vor rămâne la furnizor (cabinet medical individual, spital sau alta unitate de sanatate) şi care vor fi utilizate pentru salarii, investiţii sau servicii. Unele categoriile ale populaţie nu vor plăti tichetele pentru Sănătate: persoane asistate social (Legea 416/2001), pensionari cu pensii sub 700 lei/lună, copiii cu vârsta până în 18 ani, şomerii, persoane care beneficiază de gratuităţi (revoluţionari, persecutaţi politc, veterani, persoane cu handicap), personalul sanitar, gravide, doar pentru servicii aferente gravidităţii şi persoanele aflate în Programele Naţionale de Sănătate. Pentru aceste categorii, contribuţia va fi acoperită din fonduri publice. “Sunt convins de efectele pozitive ale implementării pachetului de servicii de bază şi a tichetului pentru sănătate. În complementaritate cu măsurile deja active, ele vor conduce la creşterea accesibilităţii pacienţilor la nivelul corespunzător de asistenţa medicală si la utilizarea mai judicioasă a resurselor, astfel încât mai mulţi pacienţi să beneficieze de tratamente adecvate şi moderne”, a declarat dr. Ion Bazac, ministrul Sănătăţii.
Măsurile reprezintă în acelaşi timp un angajament al României, pentru că fac parte din clauzele acordului de finanţare încheiat cu FMI şi Banca Mondială.
