Acasă Economic Crama Aramic – continuatoarea unei tradiții vechi de 300 de ani pe...

Crama Aramic – continuatoarea unei tradiții vechi de 300 de ani pe dealurile Silagiului

548
DISTRIBUIȚI

Pe dealurile blânde ale Silagiului, nu departe de stațiunea balneoclimaterică Buziaș din județul Timiș, își întinde viile pe aproape 50 de ha una dintre cele mai tinere crame din Banat: Aramic, un nume  parcă predestinat ce amintește de nobilul metal aramă. De fapt, cultivarea viței de vie în zonă amintește de o tradiție ce se întoarce în istorie cu 300 de ani, când a ajuns în Timiș al treilea val de coloniști germani.

Primele culturi

Adam Crăciunescu – care este fondatorul Cramei Aramic, împreună cu fiul său, Cosmin Crăciunescu – a explicat: ”Practic primii cultivatori ai viței de vie pe dealurile Silagiului au fost coloniștii germani ajunși în Bacova, o localitate apropiată, care a fost colonizată în anul 1783, când a ajuns cel de-al treilea val de coloniști în Banat de pe valea Rinului, Germania. Coloniștii cunoșteau foarte bine cultura viței de vie și cum se producea vinul. Ei i-au învățat pe bănățenii existenți aici să înființeze primele culturi de viță de vie pe dealurile Silagiului. Cu timpul, vinul obținut aici era așa de bun și căutat, încât a ajuns să aprovizioneze și Palatul Regal din Viena”. Trebuie să amintim că de-a lungul timpului zona Silagiului a trecut și prin perioade mai negre, iar viile au fost distruse masiv de atacul filoxerei. Totuși, în urmă cu aproape 30 de ani, la începutul anilor 1990, cineva a avut curajul să înființeze din nou două lanțuri de vie cu butași de Muscat Ottonel aduși din SUA și cu butași de Burgund aduși din  Occident. S-a dovedit că proiectul preotului a fost un succes. Imediat mulți locuitori din zonă i-au urmat  exemplu și au început și ei să planteze viță de vie, astfel a fost reînnodată tradiția cultivării viței de vie și producerii vinului. Aici, au fost aduse și soiurile Riesling-ul și Sauvignon-ul, iar zona Silagiului a reintrat în circuitul vinului din România. Dealul Silagiului are o expunere ideală la soare, cu pante în direcția sudică și vestică, pe care soarele le mângâie de-a lungul întregii zile, pante care au o varietate mare de tipuri de sol, de la brun roșcat de pădure, până la sol cu conținut ridicat de oxizi de fier – perfect pentru vinurile roșii – toate pe o rocă de bază calcaroasă – perfect pentru cultivarea excelentă a viței de vie. De unde vine numele Aramic? S-au utilizat primele litere ale numelor membrilor familiei Crăciunescu: Adam, Mihaela, Ioana, Cosmin, și a fost adăugată particula ”ra”. Fascinant este că cercetările arheologice au demonstrat că în zăcămintele de sub dealurile Silagiu se află o calotă de piatră biodegradabilă, dar și aramă, dar atunci când a fost dat numele de Aramic, fondatorii cramei nu au știut de acest amănunt.

În 2020 vinul va avea o calitate excepțională

”Eu am descoperit această minunată podgorie de pe dealurile Silagiului din întâmplare. Pe mine mă preocupau degustările de vinuri și am o pasiune veche pentru vinuri. Astfel, am aflat că viile de la Buziaș erau vânduse la licitație. Am reușit astfel să luăm și noi câteva hectare de vie veche fără reconversie care se afla pe domeniile statului. Am luat investiția și am concesionat terenul apoi am promovat proiectul de reconversie a viei.  Am avut ocazia de-a lungul vieții mele să vizitez multe crame din Europa și din România și am fost la multe degustări de vinuri de unde m-am informat întotdeauna. Aveam cunoștințe generale despre acest domeniu și ceea ce înseamnă vinificare, dar până nu te apuci de treabă în mod concret să cultivi vie nu realizezi câte probleme mari sunt. Am avut și momente când am crezut că nu vom reușit să ducem la bun sfârșit proiectul nostru. Totuși am reușit să trecem peste dificultăți, dar din păcate acum ne-a lovit și pandemia COVID19 și a afectat mult desfacerea”, a mărturisit Crăciunescu. În proprietatea Cramei Aramic se află 46 de ha de viță de vie cu opt soiuri, dintre care patru albe: Sauvignon Blanc, Chardonnay, Fetească Albă și Muscat Ottonel, și patru roșii: Cabernet Sauvignon, Merlot, Pinot Noir și Fetească Neagră. Vinul este valorificat prin magazinele de specialitate și sistemul horeca, dar acum, COVID19 a lovit în plin, iar horeca nu mai funcționează, iar efectele s-au răsfrânt și asupra consumului de vin, de aceea Crama Aramic s-a axat și pe desfacerea pe online, pentru a nu da faliment. ”Pierderea în acest an este de peste 50%, din cauza pandemiei de coronavirus, dar am încercat să ne organizăm pentru a trece de acest moment. Am apelat și la un credit din vest și sperăm să închidem și 2020 cu rezultate care să ne mențină la suprafață. Norocul este că vinul este o marfă care rezistă în timp, cu cât vinul e mai vechi, cu atât este mai bun și valoros, dar îți trebuie cash flow ca să poți funcționa. În momentul când nu îl mai ai, nu mai poți funcționa și atunci totul s-a sfârșit. Sperăm ca această pandemie să nu dureze mult, iar în 2021 să intrăm în normalitate”, spune Crăciunescu. Construită în 2015 cu ajutorul fondurilor europene, crama are o capacitate de 200.000 litri. La Crama Aramic culesul strugurilor se realizează manual, crama deține propria linie de îmbuteliere, totul este nou, modern, din inox, rezervoarele sunt controlate din punct de vedere termic și, în viitor, urmează să fie înființată și o sală dotată cu baricuri de stejar, pentru maturare. Calitatea vinului din 2020 va fi de excepție, deși s-au obținut producții mai mici, din cauză că atunci când via a înflorit, în luna mai, a venit un val de ploi reci, polenizarea nu s-a făcut așa cum trebuie, iar numărul de boabe pe ciorchine a fost mai mic, dar și greutatea strugurelui a fost mai redusă cu 20%. ”Cu toate acestea, vom vinuri foarte bune pe piață în 2021, din producția anului 2020”, spune Adam Crăciunescu.

Comentarii

comentarii