Acasă Eveniment Cramele Recaş înregistrează anual 10.000 de vizitatori

Cramele Recaş înregistrează anual 10.000 de vizitatori

721
DISTRIBUIȚI

Bun e vinul ghiurghiuliu !
România este unul dintre cei cincisprezece producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa, după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia.
Strugurii fac parte din categoria celor mai puternice alimente cu proprietăţi terapeutice, atunci când sunt utilizaţi corect. Cura de struguri, denumită şi ampeloterapie (ampelos = viţă) sau cura uvală (uva = strugure) este practicată de milenii. Cercetările ştiinţifice din ultimii ani fundamentează credinţa asupra impresionantei valori a curelor de struguri. Pornind de la analiza compoziţiei chimice şi continuând cu studii clinice de specialitate despre efectele tratamentelor cu struguri asupra organismului uman, cercetătorii moderni dezleagă misterele acestei licori, sucul de struguri, şi o recomandă în prevenirea şi în recuperarea unei palete destul de largi de boli. Printre acestea se numără afecţiuni gastrointestinale, afecţiuni hepato-biliare, ictere, boli cardiovasculare, boli renale, afecţiuni ale aparatului respirator, boli de nutriţie, diabet, boli infecţioase şi mai ales pentru întărirea sistemului imunitar. Strugurii, la sfârşitul perioadei de maturare, au o compoziţie chimică foarte complexă. Ei conţin apă în proporţie de 78-85 %, zaharuri 15-25 %, acizi organici 0,2 – 5 %, substanţe azotate 0,5 – 1,2 %, compuşi fenolici 0,2 – 1%, lipide 0,08 – 0,2 %, substanţe minerale 1-3 %, substanţe odorante, enzime şi, nu în ultimul rând, vitaminele din grupele B, C, H si PP. Ele au un rol important în creşterea şi dezvoltarea organismelor, prin stimularea şi reglarea principalelor procese metabolice din organism. Dinamica acumulării depinde de soi, podgorie, condiţii climatice şi lucrările de întreţinere a plantaţiei viticole.

Cramele Recaş au obţinut 7 medalii de aur şi 12 de argint, în 2009

Zona Banatului se mândreşte cu una dintre cele mai puternice şi celebre zone viticole: Cramele Recaş, din judeţul Timiş, foarte cunoscută la nivel naţional şi internaţional. Aici se cultivă 800 hectare de vie, dintre care 500 de hectare pe rod şi 300 de hectare de vie tânără. Datorită tehnologiei înalte aplicate şi a specialiştilor de marcă, numai în 2009, Cramele Recaş, cu vinurile obţinute aici, au participat la mai multe concursuri naţionale şi internaţionale, unde au obţinut 7 medalii de aur şi 12 medalii de argint, iar anual cramele înregistrează  10.000 de vizitatori. În 2009, producţia de struguri a fost cu 20% mai mare ca în 2008. În 2010, se preconizează o creştere a vânzărilor pe piaţa internă şi externă cu 10%, iar a producţiei de struguri, tot cu 10%. De asemenea, vor fi realizate investiţii în valoare de 2 milioane de euro în mecanizarea activităţilor din viticultură şi tot de 2 milioane de euro în etapa a III pentru modernizarea complexului de vinificaţie şi vor mai fi înfiinţate 130 de hectare de plantaţii.
România este o ţară viticolă membră a Organizaţiei Internaţionale a Viei (OIV) din 1927, deţinătoare a unei importante suprafeţe cultivate cu viţă de vie, ce face obiectul Organizării Comune de Piaţă în sectorul vin. Suprafaţa viticolă a României se află cantonată în 8 regiuni viticole, areale de cultură delimitate de legislaţia naţională până la nivelul de localitate administrativ teritorială. Aceste 8 regiuni de cultură a viţei de vie corespund încadrării în zonele viticole europene B, C 1a şi C II:
Zona Viticolă B – Transilvania; Zona Viticolă C I – Dealurile Moldovei, Dealurile Olteniei, Banatului, Crişanei şi Maramureşului şi  Zona Viticolă C II – Dealurile Munteniei, Colinele Dobrogei şi Terasele Dunării. România este unul dintre cei cincisprezece producători de vin la nivel mondial şi al şaselea producător de vinuri din Europa, după Franţa, Italia, Spania, Germania şi Portugalia. De asemenea, ocupăm locul cinci în ierarhia ţărilor viticole europene, cu o suprafaţă totală cultivată cu viţă de vie de 186.900 hectare. Producţia medie anuală de vin este de 5,5 – 6 mil. hectolitri. Amintim sortimentele de vin obţinute:  autohton: Fetească albă, Fetească regală, Grasă de Cotnari, Tămâioasă românescă, Busuioacă de Bohotin, Fetească neagră, Burgund mare, Negru de Drăgăşani,  Novac, Şarba, Frâncuşă, Crâmpoşie şi mondial: Cabernet Sauvignon, Merlot, Riesling italian, Sauvignon, Pinot gris, Pinot noir, Chardonnay, Muscat Ottonel, Aligoté etc. Principalele soiuri nobile de struguri cultivate în România sunt vinurile albe – Fetească regală, Fetească albă, Riesling italian, Aligoté, Pinot gris, Muscat Ottonel, Tămâioasă românească, Grasă de Cotnari, Chardonnay, Sauvignon, Traminer roz etc. şi vinurile roşii – Merlot, Fetească neagră, Băbească neagră, Cabernet Sauvignon, Pinot noir, Cadarcă, Burgund mare, Busuioacă de Bohotin şi alte soiuri. Consumul de vin pe cap de locuitor în România este între 23,4 – 24  litri, iar în Uniunea Europeană între 20 – 50 litri/cap locuitor.

Bani cu carul de la Uniunea Europeană

În vederea dezvoltării unei viticulturi performante şi durabile în România, a fost elaborată Hotărârea de Guvern nr.1432/2005 care, prin conţinutul primului articol, stabileşte: “Sectorul viti-vinicol este un domeniu de importanţă naţională, prioritar în strategia de dezvoltare durabilă a agriculturii”.
Creşterea ponderii vinurilor cu denumiri de origine controlată (DOC), în detrimentul producţiei de vinuri de masă; creşterea ponderii vinurilor roşii şi aromate în totalul producţiei vinicole; introducerea în cultură  a soiurilor autohtone (50% din totalul suprafeţei); promovarea consumului de vin; consolidarea asociaţiei de producători, pentru crearea de exploataţii viticole viabile, eligibile pentru acordarea sprijinului financiar comunitar sunt obiectivele strategiei de dezvoltare a sectorului viti-vinicol românesc. În conformitate cu prevederile legislaţiei europene în vigoare, în perioada 2009-2014, viticultorii beneficiază de o alocaţie financiară anuală de 42,1 de milioane de euro. Măsurile pentru care se alocă sectorului viti-vinicol cele 42, 1 de milioane de euro sunt stabilite printr-un program suport care a fost întocmit de Ministrul Agriculturii, împreună cu organizaţiile de producători şi comunicat Comisiei Europene, la data de  30 iunie 2008. Una dintre măsurile programului este restructurarea şi reconversia plantaţiilor viticole (replantarea podgoriilor). Suma alocată pentru anul 2009 este de 41, 2 milioane de euro. Este una dintre măsurile prioritare în relansarea sectorului viti-vinicol, fiind implementată prin Ordinul Ministerului Agriculturii nr. 211/2007, pentru aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campanile viticole 2006/2007 – 2007/2008 şi Ordinul nr. 247/2008 pentru aprobarea Normelor de aplicare a programelor de restructurare/reconversie a plantaţiilor viticole, derulate cu sprijin comunitar pentru campanile viticole 2008/2009 – 2013/2014 modificat şi completat prin Ordinul MAPDR nr. 269/2009. Sprijinul de până la 75% din valoarea costurilor pentru înfiinţarea fiecărui hectar de viţă de vie se acordă viticultorilor indiferent de forma de organizare sau suprafaţă. În vederea adaptării producţiei la cerinţele pieţei, viticultorii pot aplica o serie de măsuri care vizează reconversia soiurilor, precum şi reamplasarea parcelelor situate în condiţii pedo-climatice nefavorabile pe alte amplasamente cu favorabilitate ridicată. De asemenea, se poate moderniza forma de conducere sau sistemul de susţinere şi palisaj prin instalarea sau înlocuirea sistemului de susţinere, modificarea distanţelor de plantare între rânduri în vederea mecanizării, trecerea de la cultura joasă la cultura semi-înaltă sau înaltă şi înlocuirea sârmelor la sistemul pentru conducere şi palisaj, prin instalarea a 3 rânduri de sârme, din care minim două duble, în vederea susţinerii butucilor şi conducerii lăstarilor. O altă măsură a programului este asigurarea recoltei prevăzută la art. 14 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 479/2008, suma alocată pentru anul 2009 fiind de 458.000 de euro. Măsura a fost implementată prin Ordinul MADR nr.756/2008 privind aprobarea Normelor metodologice de acordare a sprijinului financiar producătorilor din sectorul viti-vinicol pentru asigurarea recoltei de struguri pentru vin. Pentru utilizarea mustului de struguri concentrat sau concentrat rectificat, prevăzută la art. 19 din Regulamentul Comisiei Europene nr. 479/2008, suma alocată pentru anul 2009 este de 5 milioane de euro. Aceasta este a treia măsură a programului.

Comentarii

comentarii