„Prietenii mei, rebusiştii”, aşa şi-a intitulat talentatul rebusist din Huşi, Virgil Agheorghiesei, primul volum de la A la C, dintr-o serie de dicţionare dedicate rebusiştilor din România. Opul a apărut, în condiţii grafice deosebite, nu de mult timp la Editura PIM, din Iaşi, fiind sprijinit de către Grupul de presă Maxim. Gândul care i-a dat brânci la această curajoasă întreprindere, care necesită un imens volum de muncă, i-a venit din Bucolica, IX, a lui Vergiliu, care reprezintă şi motto-ul dicţionarului, „Carpent tua poma nepotes”, cu înţelesul de „Trebuie să trudeşti gândindu-te la cei ce vor veni după tine”. După cum a evidenţiat conf. univ. dr. Ioan Dănilă, în prefaţa cărţii, „rebusismul românesc se prezintă, după primul deceniu al noului mileniu, ca un fenomen cultural productiv, caracterizat de maturitate deplină, exigenţă principală, tradiţie îndelungată”. În acest prim volum sunt prezentaţi 211 rebusişti din ţară, printre aceştia aflându-se şi creatorii timişoreni Denisa Abrudan, Viorel Abrudan, Ion Bledea, Cecilia Cărăbuţ, Claudiu Cărăbuţ, Gheorghe Crişan, Gheorge Boban şi Nicolae Andronescu, dar şi trei rebusişti lugojeni, componenţi ai Cercului rebusist „Evrika”, unul dintre cele mai vechi cercuri rebusiste din ţară, fondat în anul 1983 şi, în acelaşi timp, un cerc de top, o dată campion naţional. Este vorba de Mircea Anghel, George Barboni (din păcate, trecut la cele veşnice) şi Ioan Boar. Fiecăruia îi este dedicat un spaţiu în care sunt prezentate un CV, o fotografie şi un careu. Trebuie remarcat şi faptul că, în urmă cu nişte ani, într-un dicţionar cu cele mai bune definiţii rebusistice din ţară, au fost selectate foarte multe definiţii ale lui Mircea Anghel, Ioan Boar, Aurel Doboşan, Petru Goja, Ioan Groza-Gruni, Ioan Manzur, Iosif Tătar, ceea ce nu face decât să demonstreze că la Lugoj fiinţează o adevărată şcoală de rebus.
