Motto: „Creierul nu generează conștiința, ci conștiința are în primire un creier de care se folosește de-a lungul unei vieți, pentru a se informa, a experimenta, a evolua” (Prof.Constantin Dulcan)
Într-o societate cu multe modificări la nivel global, cu multe evenimente negative de tot felul atât la nivel social, cât și la nivel familial sau individual, oamenii se confruntă zilnic cu evenimente la care nu le pot face față cu capacitățile proprii.
Despre toate acestea ne vorbește Psih. Maria Ionescu, psiholog principal la Clinicile Medici’s Timișoara, cu specializare în psihologie ocupațională, psihologie aplicată în siguranță națională, psihologia transporturilor și cu competență în psihologie clinică și judiciară.
Ce este criza emoțională?
Caplan G (1964: Principles of preventive psychiatry. New York: Basic Books), concepea criza ca un răspuns scurt la un factor stresant sever, răspuns care nu are structura unei boli dar care ne arată dezechilibrul mecanismelor individuale “homeostatice”. Astfel criza este definită ca un dezechilibru temporar psihologic si fiziologic la nivel individual.
Cuvântul de ordine în aceste momente prin care trecem fiecare dintre noi este: ECHILIBRUL.
Să menți acest echilibru, să respecți anumite reguli într-o societate modernă, mai ales dacă nu crezi, nu înțelegi prea bine ce se întâmplă, apar prea brusc anumite evenimente cu un impact psihologic negativ, este foarte greu, pentru că suntem diferiți.
Ce trebuie să facem?
Pentru oamenii activi în viața profesională și socială, vă recomand cursuri online de dezvoltare profesională și personală și dacă se poate, să fie si interactiv.
Individul nu poate tolera prea mult timp nivelul ridicat al emoțiilor negative, anxietatea extremă, incertitudinea, tensiunea neurovegetativă sau dezorientarea comportamentală, dar pentru cei care încă sunt implicați în activitatea profesională, fie si home working, online sau fizic, există un confort psihologic.
Criza este un pericol dar și o oportunitate. Criza este un pericol pentru că depășește capacitățile de coping ale individului dar, criza conduce la dezvoltare personală prin mobilizarea resurselor existente și construirea altora noi pe parcursul rezolvării ei. Individul care a depășit o criză nu va mai fi niciodată ca inaintea ei. Din punct de vedere psihologic pentru a ne ține mintea ancorată în prezent și viitor, avem nevoie de un plan de acțiune cu obiective pe care trebuie să le îndeplinim.
Cum ne ptem ajuta?
A ajuta oamenii in criză inseamnă în primul rând o întâlnire interumană bazată pe ințelegere, acceptare, pe autenticitate, lipsa de prejudecăți și un grad de inteligență emoțională ridicat. Există programe de intervenție în criză, dar putem cu toții sa-i ajutăm pe cei din jurul nostru, atunci când observăm un comportament atipic la cei dragi nouă, care durează mai mult de doua săptămâni.
Aspecte comportamentale la care trebuie să fim atenți: tristețe afirmată (deprimat, melancolic, deznădejde), tensiune interioară (panică intermitentă stăpânită cu oarecare dificultate, spaimă), perturbarea somnului (dificultate de a adormi, somn superficial sau interupt), reducerea apetitului (apetit ușor redus, fără apetit, mâncarea nu are gust), dificultăți de concentrare, oboseala (dificultăți în demararea activităților simple, de rutină, care sunt îndeplinite în mod normal fără efort), echilibru emoțional precar (abilitate redusă de a se bucura de lucruri obișnuite, pierderea interesului pentru cei dragi, simțită ca un eșec complet și dureros), gânduri negative, pesimiste.
Psihologii împreună cu toți specialiștii trebuie să adopte o atitudine de înțelegere a acestui moment și să ofere un mediu contextual de siguranță și confort în care subiectul să se simtă liber să comunice. Intodeauna trebuie să pornim de la ipoteza ca fiecare om este deosebit în felul lui. Numai împreună putem depăși aceste momente grele din viața noasta. Este momentul să facem și o introspecție personală, de ce nu?
„Inima are o rațiune pe care rațiunea nu o are” (BLAISE PASCAL).
