Acasă Actualitate Cum a devenit Muzeul de Artă Timișoara muzeu de importanță națională?

Cum a devenit Muzeul de Artă Timișoara muzeu de importanță națională?

702
DISTRIBUIȚI

Interviu cu prof.univ.dr. Victor Neumann, directorul Muzeului de Artă Timișoara

Domnule prof.univ dr. Victor Neumann, cum a ajuns Guvernul României să recunoască Muzeul de Artă Timișoara, ca fiind unul de importanță  națională?

În primul rând este important de spus că muzeul se află în subordinea Consiliului Județean Timiș și că întreg demersul nostru a fost posibil mulțumită cooperării și constantei susțineri din partea amintitei autorități administrative. Am pregătit un dosar  pe care l-am adresat Ministerului Culturii în care inserat descrieri, statistici, informații privind istoria muzeului, colecțiile și expozițiile sale permanente și temporare, cele mai valoroase lucrări din fiecare colecție, situația financiar-contabilă, documentele care atestă înființarea și funcționarea instituției în temeiul legislației românești. Am prezentat colaboratorii, cele mai importante evenimente, publicațiile și interesul publicului pentru activitățile pe care le organizăm. Pe baza dosarului întocmit, am solicitat Ministerului Culturii evaluarea instituției în vederea recunoașterii ei ca una de importanță națională. A urmat examinarea de specialitate, acordul Ministerului Culturii, al Ministerului de Finanțe și al Ministerului Justiției, pentru ca apoi să fi fost posibilă o hotărâre și o aprobare a Guvernului României. Toate acestea au necesitat atât inițiative, cercetarea și cunoașterea documentelor, redactarea textelor printr-o muncă de echipă, înțelegerea problemelor care aparțin științei administrative, mai multe deplasări la București. Cu această ocazie am aflat o mulțime de lucruri noi și care mi-au demonstrat că efortul și rezultatele individuale sunt  importante deîndată ce sunt integrate muncii în echipă, pentru că doar așa instituțiile devin funcționale.

Vă rog să explicați bănățenilor ce expoziții permanente vechi și noi sau temporare au la dispoziție la Muzeul de Artă Timișoara?

Expozițiile permanente ale muzeului sunt cele de artă românească modernă și artă europeană modernă, de arta icoanelor din bisericile Banatului istoric și de artă bănățeană veche, colecția Corneliu Baba, precum și expoziția grupurilor 1+1+1 și Sigma. Ultima este o expoziție deschisă recent, în 28 octombrie, și este una emblematică pentru arta românească de după al doilea război. Neoconstructivismul școlii de artă de la Timișoara, implicit al celor două grupuri,trebuie văzut ca o înrudire cu Bauhaus-ul german, cu stilul internațional și modernismul arhitectural. E vorba de un demers prin care arta locală și națională a intrat într-un dialog autentic cu ştiinţa și a provocat comentariile pozitive ale unora dintre cei mai avizaţi critici din România şi din Europa. Expoziția aceasta este una realizată cu piese selectate doar din colecțiile muzeului și e rezultatul muncii de lungă durată al mai multor muzeografi, artiști, istorici și istorici de artă, colaboratori și consilieri ai muzeului. Recomand vizitatorilor nostri și expoziția temporară de covoare orientale aparținând muzeului și care a fost realizată de doamna  Hedy Kiss, cunoscută și mult apreciată restauratoare de artă textilă.

Domnule profesor Neumann, care este importanța Muzeului de Artă în contextul în care Timișoara este Capitală Culturală Europeană?

Sunt multe lucruri importante pe care le avem în vedere și pentru care am purtat discuții. De exemplu, pentru anul 2023 – când Timișoara va deține titlul de capitală europeană a culturii –  am fost invitați să fim parteneri și co-organizatori ai unor expoziții de excepție reprezentând arta universală și arta românească deopotrivă. Parteneriatul nostru cu Art Encounters și cu Institutul Francez din Timișoara, precum și colaborarea cu Muzeul de Artă Modernă din Paris și cu Centrul George Pompidou din Paris au ca obiectiv expoziții în premieră în muzeografia națională și est-europeană: creațiile artistice ale lui Constantin Brâncuși și ale lui Victor Brauner.

 

Ce proiecte aveți în derulare?

De câteva săptămâni lucrăm la îmbogățirea și rearanjarea expoziției de artă românească, integrând în aceasta câteva dintre piesele reprezentative semnate de artiști care au trăit și au lucrat în Timișoara sau în Banat în deceniile interbelice și postbelice, tablouri semnate de Aurel Ciupe, Ioachim Miloia, Julius Podlipny, Oskar Szuhanek, Ștefan Jäger, Alexandru Pop, ș.a. De asemenea, ne pregătim să deschidem o expoziție inedită, una de fotografii după 19 tablouri dintre cele mai expresive provenind din colecțiile noastre și pe care să le așezăm în exteriorul muzeului. În felul acesta vom facilita accesul iubitorilor de artă la patrimoniul excepțional al Muzeului Național de Artă Timișoara.

Cum decurg lucrările de finalizare a restaurării Palatului Baroc?

Ca urmare a recentelor demersuri ale Consiliului Județean și ale muzeului, avem speranța ca anul viitor Ministerul Culturii și Institutul Național al Patrimoniului să repornească lucrările de finalizare a restaurării palatului baroc. Pentru noi e esențial ca întreg palatul să devină funcțional, putând extinde spațiile expoziționale, amenaja biblioteca, arhiva, laboratorul de restaurare, precum și, în curtea interioară, cafeteria și birourile. Mansardarea podului ar însemna un spațiu destinat expozițiilor de artă contemporană, iar amenajarea subsolului va însemna crearea de oportunități pentru a deschide ateliere și săli de expoziție destinate celor mai merituoși absolvenți ai facultății de arte, tinerilor artiști. Tot acolo, va fi posibilă o cinematecă. În fine, cred că timișorenii știu că palatul baroc este impresionant prin arhitectura interioară și exterioară, prin dimensiuni, prin curțile care au un potențial extraordinar ce așteaptă să fie pus în valoare de arhitecți și constructori inteligenți.

 

 

 

 

 

 

Comentarii

comentarii