Domeniul construcțiilor a început să fie tot mai atractiv pentru mâna de lucru. Dacă în urmă cu ceva timp, guvernul a impus un salariu minim de 3.000 de lei, în 2023, a crescut la 4.000 de lei, la care se adaugă unele facilități.
”E și acea scutire: la 4000 de lei, plătim numai 950 de lei pe om. Până la urmă, nu e rău deloc. E un sprijin din partea statului, atât cât este, deși ar trebui ajutor mai mult pentru sectorul costrucțiilor, mai ales în această criză. În plus, angajatul are carte de muncă, are asigurare medical, concediu plătit etc. Salariul minim în construcții este 4000 de lei acum. Majorarea salariului minim în domeniu a fost bună, dar tot în cârca dezvoltatorilor intră. Tot angajatorul plătește, nu statul”, a explicat Lucian Gligor, dezvoltator imobiliar din Giarmata județul Timiș.
Antreprenorii sunt de acord că economia din România se confruntă cu o anomalie, care nu are ce căuta într-o țară a Uniunii Europene. Este vorba de fiscalitatea foarte mare cu angajatul. Oferi angajatului 4000 de lei salariu minim, dar angajatorul este obligat să plătească 6.000 de lei, în total. 2.000 de lei trebuie să dea la stat.
”Fiscalitatea este foarte mare. Ne strivește. Este greu. Taxele sunt foarte mari. Aici, statul trebuie să intervină și să reducă fiscalitatea și taxele, fiindcă reprezintă o povară enormă pentru angajator. Mulți antreprenori se plâng de această anomalie de zeci de ani. Ei se plâng, dar nu se ia nicio măsură pentru a se reduce fiscalitatea. În domeniul IT cum s-a putut. Ar trebui și la noi, în domeniul construcțiilor, să nu se plătească impozit, deoarece e un domeniu foarte important”, este de părere Lucian Gligor.
Antreprenorii mai susțin că fiscalitatea cu angajatul ar trebui să fie redusă la 30 – 35%. Atunci nu ar mai fi o povară așa mare pentru angajator. Nemulțumirea este că aceste taxe, aceste fonduri atrase de la firme prin impozite, nu sunt investite în domeniile unde se cere cel mai mult. De exemplu, în infrastructură.
”Să ne uităm în jurul nostru, în Ungaria, Austria sau Italia. Ei de ce pot să facă investiții frumoase în autostrăzi și drumuri și noi nu putem? De ce pot ei construi în cel mai scurt timp și noi nu putem nici în zeci de ani? Cum e posibil să fie această diferență mare în ceea ce fac românii și ceea ce fac austriecii sau ungurii? De exemplu, românii când pleacă în străinătate la muncă se adaptează și se conformează regulilor noi și legilor și devin foarte competitivi, pe când atunci când ei activează în România nu. Noi dăm vina pe stat de cele mai multe ori, dar cred că e vina și a cetățeanului, a noastră. Cred că e vorba și de mentalitatea fiecăruia, cum percepe lucrurile, binele și răul. Vorbim de atitudine, de raportarea omului la ce e în jurul lui. De asemenea, cred că și politicienii ar trebui să fie mai serioși și să își respecte promisiunile către electorat, să își respecte cuvântul dat…!”, a concluzionat Lucian Gligor.
