Acasă Actualitate Cum pun mâna grupurile de cămătari pe clădiri valoroase din Timișoara? Executorul...

Cum pun mâna grupurile de cămătari pe clădiri valoroase din Timișoara? Executorul care îi ajuta a fost prins cu nelegalități

3259
DISTRIBUIȚI

DIICOT Timișoara instrumentează, încă din 2015, un dosar în care cămătarii din Timișoara sunt urmăriți pentru modul în care au intrat în posesia mai multor imobile de valoare foarte mare, unele chiar în zona centrală a orașului. „A fost identificat un grup infracţional organizat, format din mai multe persoane, care au avut ca scop preluarea mai multor bunuri imobile, în mod ilicit, prin activităţi de cămătărie”, se arată într-un astfel de dosar al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT) Timișoara.

Cum acționa grupul infracțional? Membrii grupului ofereau împrumuturi către persoane pentru ca apoi fie să refuze stingerea datoriilor invocând dobânzi extrem de mari, fie să impună termene mult prea scurte de plată, și să înceapă procesul de executare silită. De multe ori, cămătarii profitau de oamenii naivi care recurgeau la astfel de împrumuturi și, „ascunzând” anumite clauze în contractele de împrumut, puteau să își pună planul în aplicare. În alte cazuri, victimele erau și amenințate să semneze.

Procurorii DIICOT notează, în acest dosar, în care mai mulți membri ai clanului Martinescu sunt acuzați de „constituire a unui grup infracțional organizat, înșelăciune și cămătărie”: „În cele mai mult cazuri, persoanele care s-au împrumutat cu camătă și au garantat aceste sume de bani cu proprietățile pe care le dețineau, au rămas pe drumuri, nemaiavând unde locui în condițiile în care au ajuns în imposibilitatea de a plăti dobânzile percepute de cămătari, dat fiind termenele scurte pe care aceștia le impuneau la încheierea contractelor de împrumut. Unii debitori au locuit în schimbul unei chirii în propria casă, achitând lunar sume cuprinse între 200 și 300 euro, iar în perioada în care acele persoane au achitat acele chirii, au ajuns să plătească cămătarilor și 15.000 de euro.(…) În niciunul dintre cazuri, cămătarii nu acceptau niciun fel de compromis în rezolvarea situației”.

Inițial, în 2015, cercetarea a fost efectuată „in rem”, dar în 2017, 17 persoane, unii fiind parte din grupul infracțional, alții, colaboratori, au fost declarați suspecți. În perioada 2011-2016, ei ar fi dat mai multe împrumuturi cu scopul de pune mâna pe proprietăți, în județele Timiș și Suceava, de unde sunt câțiva dintre membrii clanului. „De asemenea, clanul Martinescu preluau/predau, după caz, părți vătămate și altor cămătari din mun. Timișoara cu care aveau relații de «colaborare»”, se mai arată într-o ordonanță a DIICOT din aprilie 2017.

În acțiunile lor, cămătarii aveau parte de ajutorul mai multor colaboratori: notari, executori, interpuși la licitațiile de executare silită și, uneori, chiar avocații victimelor. Unul dintre cazuri în care s-a întâmplat acest lucru are în vedere o clădire de strada Beethoven, cu opt apartamente și două garaje. Evaluatorul contractat în acest caz a constatat că valoarea clădirii este de 536.500 de euro. Pe de altă parte, firma Allianz Țiriac a evaluat-o la 1,5 milioane de euro.

Interpusul grupării, Al Barri Kamal, ar fi beneficiat de ajutorul executorului Cristian Crăciun pentru a obține nelegal dreptul de proprietate pentru șase din cele opt apartamente din cadrul clădirii. Celelalte două au fost, de asemenea, adjudecate de alți colaboratori ai grupării: Nizar Kadam și Răzvan Vlad Tîrziu. Cele opt apartamente au fost achiziționate pentru aproximativ 170.000 de euro.

Grupul infracțional prefera să organizeze acțiuni de executare silită cu interpuși la licitații „în scopul ascunderii adevăratei provenințe a imobilului și pentru a asigura astfel celorlalți inculpați produsul infracțiunii de cămătărie”, se arată în dosarul DIICOT. Interceptările procurorilor arată că Martinescu Gavriluță Tuță, presupusul lider al clanului, ar fi împărțit cu executorul 130.000 de euro, cu titlu de „mită”, și creanța de 150.000 de euro.

Cămătarii, cu ajutorul executorului, ar fi suspendat licitația de mai multe ori, pentru a scădea din prețul de pornire al apartamentelor. Prima dată, licitația a fost suspendată la primele două termene, din lunile iunie și iulie 2016, pentru a fi reluată în luna decembrie a aceluiași an, între timp fiind făcute mai multe încercări nereușite de-al face pe proprietar să treacă clădirea pe numele lor în schimbul unor sume și mai mici. Totuși, și după toate acestea, grupul infracțional a neglijat unele detalii. O neregulă la licitația din data de 14 decembrie 2016 a fost respingerea unei oferte din partea unui participant real, de origine italiană, reprezentant al unei societăți comerciale, care ar fi oferit o sumă mai mare decât cea propusă de interpusul grupării. Executorul i-a interzis acestuia să participe, pe motiv că ar fi intrat în sală după ora de începere a licitației. Această licitație era programată pentru ora 16.00. Italianul a intrat la ora 16.08, dar încă nici nu se citise publicației de vânzare – momentul care reprezintă, de fapt, începerea licitației –.

O altă neregulă reclamată de victima în cauză a fost că, fiind vorba de mai multe apartamente, licitația trebuia să consemneze vânzarea separată pentru fiecare dintre acestea, ceea ce nu s-a întâmplat, cu toate că publicația de vânzare prevedea o ordine aleatorie pentru vânzarea fiecărui apartament. „Este adevărat că imobilele erau grevate cu aceiaşi ipotecă, însă modalitatea de executare nu se încadrează în dispoziţiile alineatului 3, neexistând o solicitare din partea creditorului sau debitorului, ca vânzarea să se realizeze în acelaşi timp”, notează victima într-o cerere adresată instanței.

Mai mult, victima apreciază că prin felul în care a fost abordată licitația nu s-a urmărit scopul declarat: „Prin modul în care executorul judecătoresc a înţeles să realizeze licitaţia contestată, apreciem că scopul acestuia a fost deposedarea garantului ipotecar de cât mai multe imobile, vândute aleatoriu şi la preţuri derizorii, cu înlăturarea, în mod nelegal, a licitatorului care a formulat ofertele cele mai ridicate ca valoare. Dacă licitaţia ar fi fost legal realizată, cu siguranţă că nu s-ar fi pierdut dreptul de proprietate asupra a opt apartamente, ci creanţa de 147.000 euro ar fi fost acoperită prin vânzarea a cel mult 3 imobile”.

Activitatea executorului Cristian Crăciun, din câte ne-a spus un avocat timișorean, care nu dorește să-i fie făcut public numele, este cunoscută în „underground-ul afacerilor imobiliare din Timișoara”. „Toată lumea știe: dacă vrei să faci o executare și nu e chiar totul legal, mergi la Crăciun. Acum, «a pus-o», există o decizie la Timișoara și urmează, din câte știu, să se primească și decizia finală de excludere de la București. Știe că odată și odată o să fie exclus și nu îi pasă, acum vrea doar să strângă cât mai mulți bani”, ne-a spus avocatul.

Acest lucru este confirmat de o decizie a Colegiului Director al Camerei executorilor judecătoreşti de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, care a constat nelegalitățile comise de Cristian Crăciun. Argumentele și contestația făcută de acesta au fost respinse. La baza deciziei au stat, în principal, aceleași considerente invocate și de proprietarul clădirii de pe strada Beethoven, victima grupului infracțional. Printre altele, în decizia Colegiului Director al Camerei executorilor judecătorești de pe lângă Curtea de Apel Timișoara, se amintesc:

– „amânarea în mod nejustificat şi repetat a licitaţiilor, fără motive întemeiate, cu încălcarea dispoziţiilor art. 840 şi 657 Cod.pr.civ.”, spre exemplu „conform procesului- verbal de constatare din 01.07.2016, ora 12.30 – 13.30, întocmit de executorul în cauză, licitaţia a fost amânată pentru un nou termen (25.06.2016 – mai lung de 20 de zile de la data fixată) pe motiv că procedura de comunicare a publicaţiei de vânzare cu coproprietarii unui singur imobil (din cele două) prezenţi conţine elemente contradictorii”;

– „nerespectarea disp. art. 835 al. 2 şi 846 Cod.pr.civ. privind îndeplinirea procedurii de vânzare la licitaţie a fiecărui bun imobil distinct, în parte” prin „neacceptarea la licitaţie a ofertantului […] (societatea reprezentată de italian – n.r.), pe motiv că ar fi ajuns la câteva minute după începerea licitaţiei , în condiţiile în care vanzarea la licitaţie se face în mod public. Ea începe prin citirea de către executor a publicaţiei de vânzare şi a ofertelor primite la acea dată (…). Conform normelor legale menţionate anterior, licitaţia a început odata cu citirea publicaţiei de vânzare, data şi ora la care ofertantul […] prin mandatar era prezent”;

– lipsa organizarii licitaţiei pentru fiecare imobil în parte – „Consiliul apreciază că au fost încălcate şi prevederile art 846 alin. 2 şi 3 C.p.c. (…) putem aprecia că vanzarea tuturor imobilelor s-a făcut printr-o singură publicaţie, la o singură dată şi oră, nefiind respectate nici prevederile art. 835 alin. 2 Cod pr.civ. privind declanşarea procedurii de vânzare şi nici prevederile privind publicitatea vânzării şi anume art 839 alin. 4 Cod pr.civ.. Cum putem observa, executorul a procedat la publicarea în extras  într-un ziar de circulaţie naţională, nu şi într-un ziar local, având în vedere că imobilele din publicaţie au valori atât sub suma de 250.000 lei, cât şi peste această sumă”.

– neacceptarea la licitaţie a ofertantului […], pe motiv că ar fi întârziat câteva minute, deşi acesta putea participa legal, la fiecare dintre licitaţiile pentru câte un bun imobil, ce ar fi trebuit să urmeze;

 – aspecte de nelegalitate cu privire la prejudicierea unei părţi prin neacceptarea la licitaţie a ofertantului […], care s-a înscris cu o valoare superioară celei de licitaţie, „fapt ce a dus la adjudecarea tuturor imobilelor, debitorul fiind prejudiciat în sensul nerespectării reglementării art. 629 al. 1 Cod pr. civ. (… bunurile debitorului pot fi supuse executării silite … numai în măsura necesară pentru realizarea drepturilor creditorilor)”;

– stabilirea ordinii de vânzare a imobilelor potrivit unei solicitări a unui avocat pretins a reprezenta debitorul, dar a cărui împuternicire nu este la dosarul execuţional, „fapt ce a dus la încălcarea disp. art. 846 al. 3 şi 4 Cod pr.civ. şi implicit art. 629 al. 1 Cod pr.civ.”.

Comentarii

comentarii