Seceta extremă din vara acestui an coroborată cu criza îngrășămintelor și cu prețurile mari la cereale au dat o lovitură grea crescătorilor de vaci din zona Timișului, în 2022.
Conform Direcției Agricole Timiș, efectivul de bovine a scăzut cu aproape 40% numai în 2022, în județ. Codruț Ancheș, directorul DAJ Timiș, a explicat că una dintre cauze este faptul că prețurile la furaje, cum sunt silozul de porumb și lucerna, au crescut extrem de mult, din cauza secetei din vară, iar fermierii mai mici din sectorul zootehnic nu își mai permit să le achiziționeze, neexistând nici o piață sigură de desfacere a produselor din carne și lactate, care să le aducă un venit stabil.
“Iată cum s-a declanșat o reacție negativă în lanț afectându-i atât pe fermierii din sectorul zootehnic, cât și pe cei din vegetal. În continuare, micii fermieri vor mai renunța la creșterea animalelor”, este de părere Ancheș.
De aici rezultă și cantitățile mici de gunoi de grajd, care pot fi utilizate de fermierii din vegetal, în criza fertilizanților chimici. De fapt, nici nu există un sistem bine pus la punct pentru valorificarea îngrășămintelor naturale din sectorul zootehnic, produse foarte sănătoase pentru culturile agricole. Fermierilor li se recomandă utilizarea deșeurilor provenite de la animale, dar în Timiș cantitățile sunt mici. Pe de altă parte, în octombrie 2022, kilogramul de boabe de porumb costa 1,52 lei, iar în 2021, era 70 – 80 de bani. Prețul lucernei este foarte mare. În condițiile secetei extreme din 2022, furajele au fost tot mai puține, iar prețurile tot mai mari. Fermierii susțin că toate pajiștile au fost arse de soare. Au fost uscate, pur și simplu. De pe un hectar de lucernă, se produceau zeci de baloți, iar în 2022, s-a ajuns la câțiva baloți. Cam acesta e nivelul producției în Timiș, în acest an. În 2022, un balot de lucernă poate ajunge chiar la 300 de lei.
“Cum ar putea un mic crescător de animale să cumpere furaje la asemenea costuri, atât timp cât nu are asigurată o piață a laptelui și a produselor din lapte și de carne pentru a avea venituri sigure? Evident că nu poate rezistă și atunci a renunțat la a crește animale. Asta s-a întâmplat în acest an în Timiș. În continuare, acest pericol există și se pare că nu prea e de făcut mare lucru pentru a fi salvați producătorii”, susține Ancheș.
Totuși, el a găsit o soluție! Trebuie dezvoltată și asigurată piața locală a produselor agroalimentare. Vorbim de produsele din carne de oaie, de vită, de porc și de pasăre, de produsele din lapte. Fermierii trebuie să fie siguri că nu rămân cu telemeaua, oul, cârnatul, șunca sau tobă în depozit, ci le pot valorifica ușor pentru a obține veniturile necesare susținerii și dezvoltării fermelor. De aceea e nevoie de un sprijin concret venit din partea statului. În acest moment, fiecare se descurcă cum poate și dacă poate.
Prin urmare, DAJ Timiș are în lucru un amplu program de organizare a unor târguri agroalimentare în toate localitățile din județ.
“Este clar că trebuie promovate produsele locale foarte bine. Este singura șansă pentru salvarea fermierilor și toți vom avea de câștigat: producătorii agricoli că își vor putea valorifica ușor rezultatele muncii lor, statul român prin fiscalizare, și consumatorii finali, cetățenii, care vor avea produse de calitate și proaspete. Așadar este nevoie de târguri cu mari și mici producători locali. Este cea mai la îndemână soluție care nu e costisitoare și se poate pune ușor în practică în fiecare localitate cu sprijinul primăriilor locale și al Consiliului Județean Timiș”, a explicat șeful DAJ.
Acum, se lucrează la strategie și se pregătește baza de date cu toți producătorii locali. “Să știm de unde pornim!”, iar din 2023, va începe implementarea.
”Sper să fiu lăsat să lucrez la proiectele mele…!”
Din păcate, aici mai apare o problemă, tipic românească: schimbarea, de cele mai multe ori, fără motiv și, de fapt, politică, a directorilor de direcții!
“Sper să fiu lăsat să lucrez în continuare, fiindcă eu am termen până în 20 noiembrie. Trebuie să fiu lăsat și peste această dată la DAJ Timiș să îmi fac treaba, fiindcă am deja proiecte în desfășurare foarte necesare pe care vreau să le duc mai departe și să le finalizez. Cel mai mare este acesta cu promovarea produselor agricole din fiecare localitate. Domnule, dacă ai numit un specialist în domeniu, un om competent, care știe ce are de făcut, lasă-l să își facă treaba. Nu trebuie să îl schimbi la fiecare adiere de vânt. Lasă-l să își ducă proiectele până la final. Relația mea cu toți agricultorii din Timiș este excelentă. Am reușit să am o colaborare foarte bună. Prin urmare, m- am gândit la acest proiect al târgurilor foarte necesar. Eu nu am ținut cont de culoarea politică a nimănui, ci numai de om și de activitatea pe care el o face. Am lucruri mari de înfăptuit pentru agricultura din Timiș. Sper să fiu lăsat să îmi fac treaba, împreună cu producătorii agricoli din județ. Nu am avut nicio reclamație la MADR, nici o nemulțumire, în șase luni de când sunt la conducerea DAJ Timiș”, spune tânărul manager.
În această perioadă, o echipă condusă de Ancheș lucrează la baza de date cu toți fermierii din Timiș, fiindcă până acum nu a existat nimic. Sunt identificați toți producătorii agricoli din vegetal, din zootehnie, apicultorii și legumicultorii etc. “Ne-am gândit că aceste târguri să fie lunare pentru început, apoi de două ori pe lună și chiar săptămânale. Numai așa vom putea valorifica produsele agroalimentare bine pe care fermierii le obțin în propriile ferme. Vreau că ei să aibă o piață de vânzare asigurată. Iată visul tuturor fermierilor și al nostru de la Direcția Agricolă Timiș”, spune Codruț Ancheș.
Proiectul pilot, din Sânmihaiu Român
Un proiect pilot a fost demarat, în 15 octombrie, la 15 minute de Timișoara, în comuna Sînmihaiu Român, unde a avut loc unul dintre cele mai importante târguri de toamnă din județ. Evenimentul a avut un succes răsunător. La deschidere au luat parte, directorul executiv al DAJ Timiș, dr. ing. Ancheș Codruț Călin, prefectul Mihai Ritivoiu, alături de subprefectul, Sorin Ionescu, și de primarul localității, Mărcuți Viorel. A fost lume multă dornică să guste un mic sau un gulaș, dar au fost expuse și produse agricole de toate felurile, precum și multe ceaune în clocot cu gulaș și papricaș. Au fost și standuri cu oi, cu un măgăruș și o vițelușă. ”Sunt fermieri harnici, dar care din păcate nu are cine să îi promoveze, să îi facă bine cunoscuți! Merită respectul nostru pentru munca prestată și produsele obținute!! Propunem autorităților locale ca cel puțin trimestrial să organizeze asemenea evenimente, un lucru pozitiv atât pentru producători, cât și pentru consumatori! DAJ Timiș le va veni în ajutor. Țin să-l felicit pe domnul primar pentru că a făcut posibil că producătorii agricoli din Sînmihaiu Român să își poată comercializa produsele tradiționale locale. Micii fermieri trebuie ajutați, promovați și sprijiniți. Vă îndemn să cumpărați cu încredere de la producătorii locali din județ, pentru că ei au păstrat gustul produselor și aduc sănătate în bucatele de pe mesele noastre. Direcția Agricolă Timis este mereu alături de fermieri”, este mesajul lui Codruț Ancheș. “Dincolo de fastul manifestării, m-am bucurat să văd o ofertă extraordinară a producătorilor locali. Un adevărat corn al abundenței cu tot ce are toamna de oferit. Felicitări primarului Viorel Mărcuți, care susține producătorii agricoli locali și le facilitează astfel de evenimente! Vă încurajez să nu ratați astfel de ocazii pe viitor”, este mesajul prefectului județului Timiș, Mihai Ritivoiu.
Mulți fermieri care lucrau între 50 -100 ha au renunțat
La începutul lunii noiembrie 2022, cel mai grav este faptul că prețul îngrășămintelor a crescut de patru ori, față de 2021. De aceea fermierii din Timiș sunt nevoiți să ia o decizie dramatică: reducerea dozei de fertilizanți, iar în același timp, să se și roage pentru ca în 2023 să nu se mai confrunte cu aceeași secetă, cum a fost în 2022, ci să fie ploi în continuare să salveze culturile, în criza fertilizanților.
Din informațiile strânse de DAJ Timiș, un procent însemnat de agricultori a decis să reducă îngrășămintele cu 50% la culturile înființate în toamna anului 2022, cereale păioase și rapiță, dar și pentru cele din primăvară lui 2023, porumb și floarea soarelui etc. Este o situație grea pentru fermieri, mai ales că prețul cerealelor nu este unul satisfăcător, iar totul s-a agravat în această toamnă, când producțiile la porumb au fost mai mici cu 80%, iar la floarea soarelui, cu aproape 50% în multe zone.
“Sperăm că și nivelul de precipitații să nu fie în 2023 ca în vara anului 2022, fiindcă atunci chiar că va fi dezastruos, mai ales că vor fi reduse și dozele de fertilizanți. Dacă va fi un an bun la precipitații, s-ar mai compensa lipsa îngrășămintelor, nu cât ar trebui, dar va fi mai bine. În caz contrar, dezastru va fi total. Oricum preconizăm o reducere a producțiilor în 2023, cu până la 40 -50%. Evident că și calitativ vor fi mai slabe. Soluții nu prea mai pot fi în condițiile în care gazul și energia electrică s-au scumpit foarte mult. În mod direct prețul de producție al îngrășămintelor s-a majorat”, a constatat șeful agriculturii din Timiș.
Marea criză a fertilizanților i- a determinat pe mai mulți fermieri mici care lucrau între 50 -100 ha să renunțe la agricultură, iar proprietățile lor vor fi cumpărate de marii fermieri.
