Acasă Actualitate Curtea de Apel Bucureşti: Flagrantul în cazul Gherasim-Mann, cu bani de la...

Curtea de Apel Bucureşti: Flagrantul în cazul Gherasim-Mann, cu bani de la DNA, ridică serioase semne de întrebare

442
DISTRIBUIȚI

Procurorii DNA si-au bazat dosarul pe un faptuitor transformat in denuntator si instigator!

Omul de afaceri Nikolaus Mann a promis 100.000 de euro pentru a i se soluţiona favorabil două dosare, însă flagrantul a fost realizat cu bani de la DNA, ceea ce "ridică serioase semne de întrebare", arată CAB în motivarea deciziei de cercetare în libertate a lui Mann şi a avocatului Andrei Gherasim. Nedumerirea legată de sursa celor 50.000 de euro de la flagrant pleacă de la faptul că, potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), omul de afaceri era, în acest caz, cumpărătorul de influenţă, adică persoana interesată să dea aceşti bani.

 "În opinia Curţii, un alt aspect care ridică serioase semne de întrebare în prezenta cauză este împrejurarea că deşi s-a reţinut că inculpatul Nikolaus Mann a promis suma de 100.000 euro pentru a i se soluţiona favorabil cele două dosare, deci avem un cumpărător de influenţă, acţiunea de prindere în flagrant a inculpatului Andrei Gherasim s-a realizat cu suma de 50.000 euro proveniţi din fondurile Direcţiei Naţionale Anticorupţie, sumă pusă la dispoziţie martorului T.L.C. de această direcţie", notează judecătorul care i-a eliberat pe cei doi.

Magistratul Curţii de Apel Bucureşti (CAB) mai arată că "datele şi informaţiile furnizate la acest moment de actele dosarului nu sunt în măsură să justifice luarea în prezenta cauză a celei mai restrictive măsuri preventive, a măsurii arestării preventive", precizând că înregistrările ambientale şi cele telefonice nu scot la iveală decât discuţii privind încheierea unui contract de asistenţă juridică, fără alte elemente infracţionale. Curtea mai observă, în motivarea eliberării celor doi, că suma de 100.000 de euro a fost adusă în discuţie după ce denunţătorul T.L.C. a fost dus la DNA unde a fost audiat.
"De altfel,după întâlnirea din aeroportul Otopeni şi inculpatul Mann Nikolaus a fost oprit de lucrătorii de poliţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei şi condus la sediul acestei direcţii şi audiat la aceeaşi dată, 4 aprilie, acesta nerelevând implicarea sa sau a inculpatului Gherasim în vreo activitate infracţională. Suma de 100.000 euro apare de abia în discuţia dintre inculpatul Gherasim şi martorul T.L.C. tot în 4 aprilie, însă după ce martorul fusese condus la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie, martorul fiind cel care îi comunica inculpatului Gherasim Andrei că el este cel care i-a zis inculpatului Mann de această sumă, precizând că inculpatul Mann «mă presează, vrea să ştie cum facem, că el vrea să împrumute banii»", se arată în motivarea Curţii.
Curtea de Apel admite că se face vorbire despre bani, dosare şi judecători, dar arată că probatoriul adunat până la momentul propunerii de arestare nu dovedeşte şi conexiunile infracţionale astfel că privite individual probele precum interceptările sau înregistrările ambientale nu dovedesc faptul că Gherasim a pretins iar Mann a promis suma de bani. "În prezenta cauză, deşi din actele dosarului rezultă că în discuţiile purtate de inculpaţii Gherasim şi Mann cu martorul T.L. C. se face vorbire de suma de 100 000 euro şi de dosarele în care inculpatul Mann este parte, inclusiv dosarele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi cel al Tribunalului Braşov şi că inculpatul Gherasim a primit de la martorul T.L.C. suma de 50 000 euro, în opinia Curţii, acestea nu relevă indicii temeinice, …. din care să rezulte presupunerea rezonabilă că, prin intermediul martorului T.L.C., inculpatul Gherasim, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, a pretins, iar inculpatul Mann Nikolaus a promis această suma de 100.000 euro, pentru a se interveni pe lângă magistraţii investiţi cu soluţionarea celor două dosare, magistraţi faţă de care inculpatul Gherasim a lăsat să se creadă că are influenţă, în vederea adoptării unor soluţii favorabile lui Mann", se arată în documentul citat.
Astfel, notează judecătorul, singurul care confirmă comiterea de către cei doi comiterea faptelor pentru care a fost formulată această propunere de arestare preventivă, în modalitatea reţinută şi descrisă, este intermediarul T.L.C., la rândul său avocat în cadrul Baroului Bucureşti. "Însă poziţia sa procesuală ca şi calitatea de martor conferită de procuror, sunt mai mult decât discutabile şi ridică numeroase semne de întrebare, în condiţiile în care iniţial procesul verbal de sesizare din oficiu al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism – Serviciul Teritorial Timişoara, datat 3 aprilie, îl viza în mod direct pe T.L.C. sub aspectul comiterii infracţiunilor de luare de mită şi trafic de influenţă, în raport de întâlnirea din 4 aprilie, ca şi ordonanţa din 3 aprilie a DIICOT – Serviciul Teritorial Timişoara de declinare a competenţei către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Direcţia Naţională Anticorupţie – Structura Centrală, iar după întâlnirea din 4 aprilie dintre T.L.C. şi inculpaţii Gherasim şi Mann, martorul T.L.C. a fost oprit de lucrătorii de poliţie din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Secţia de Combatere a Corupţiei şi condus la sediul acestei direcţii, întreaga sa atitudine ulterioară fiind în sensul colaborării cu Direcţia Naţională Anticorupţie", mai notează instanţa.
Judecătorul Curţii mai notează că "despre încheierea unui contract se face referire şi în discuţiile dintre inculpatul Mann şi martorul T.L.C., inculpatul Mann spunând «îmi trimiteţi contractu’ şi mă uit peste el, vedem care este treaba şi discutăm», neputându-se aprecia că aceasta este atitudinea unei persoane care promite şi care este dispusă să ofere bani pentru a i se rezolva favorabil anumite dosare aflate pe rolul instanţelor de judecată".
Decizia CAB a fost contestată de procurorii DNA la instanţa supremă. ICCJ a primit dosarul vineri dimineaţă, urmând să stabilească termenul de judecare a recursului procurorilor DNA. Procurorii din cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupţie efectuează cercetări penale faţă de inculpaţii Nikolaus Mann, pentru cumpărare de influenţă, şi Andrei Gherasim, avocat în cadrul Baroului Bucureşti şi fiul fostului procuror general adjunct, pentru trafic de influenţă. Potrivit DNA, Gherasim a pretins de la Mann, prin intermediar, 100.000 euro pentru a interveni pe lângă magistraţi din cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi Tribunalului Braşov, faţă de care a lăsat să se creadă că are influenţă, pentru a-i determina pe aceştia să adopte soluţii favorabile lui Nikolaus Mann în două dosare civile. Unul dintre acestea avea ca obiect o cerere de strămutare a cauzei, iar altul anularea unui contract, potrivit DNA. Astfel, în 12 aprilie, Andrei Gherasim a primit, prin intermediar, suma de 50.000 de euro, reprezentând o parte din banii pretinşi, au precizat procurorii DNA.
 

Comentarii

comentarii