În data de 7 iunie, la Curtea de Apel Timişoara s-a desfășurat atelierul de lucru comun al judecătorilor, experţilor judiciari topografi, precum şi experţi din cadrul OCPI Timiş, privind modul de interpretare şi aplicare a disp.art.238 NCPC, corelat cu art.330 şi urm.NCPC.
Atelierul de lucru a fost primul dintr-o serie de 3 întâlniri prognozate a se desfăşura, potrivit calendarului stabilit în urma semnării protocolului de colaborare dintre Curtea de Apel Timişoara, Tribunalul Timiş şi Judecătoria Timişoara, pe de o parte, şi Asociaţia Experţilor Evaluatori Funciari şi Centrul PIFCA (de formare şi pregătire profesională a experţilor topografi), reprezentată de ing. dr.Mihai Racovicean, pe de altă parte. Scopul acestor întâlniri comune este acela de a identifica şi aplica cele mai bune practici în administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară în specialitatea topografie – cadastru – geodezie, în contextul Noului Cod de Procedură Civilă şi în condiţiile în care este de notorietate că, în general, administrarea probei cu expertiza tehnică judiciară conduce la extinderea, de multe ori nejustificată, a soluţionării unui litigiu civil. De comun acord, s-au stabilit tipurile de acţiune în justiţie, care se pretează la abordarea problematicii expertizei judiciare, cărora li s-au ataşat obiectivele specifice, atrase de încuviinţarea probei ştiinţifice a expertizei judiciare, stabilindu-se durata estimativă de efectuare a unor astfel de lucrări de specialitate, aspect deosebit de important, căci ajută judecătorul, fixându-i repere de timp, obiective, în procesul de estimare a duratei procedurii judiciare pe care este dator să o deruleze, în strict acord cu dispoziţiile art. 238, art. 330 din Noul Cod procedură civilă, care instituie obligaţia judecătorului de a estima durata de soluţionare a litigiului, pentru respectul pe care îl datorează justiţiabililor, în favoarea cărora legea a reglementat principiul predictibilităţii şi transparenţei procedurilor judiciare. Odată cunoscută durata estimativă a procedurii judiciare, în raport cu tipul de acţiune judiciară, cetăţeanului i se recunoaşte posibilitatea de a opera alegeri pertinente în funcţie de propriile resurse financiare şi timpul de care dispune, putând opta pentru o procedură contencioasă sau pentru un mijloc alternativ de rezolvare a diferendelor, precum ar fi medierea. De aceea, concluziile Atelierului de lucru au fost distribuite tuturor instanţelor din jurisdicţia Curţii de Apel Timişoara, convinşi fiind că vor fi împărtăşite aceste bune practici la nivelul instanţelor şi se va declanşa un dialog cu experţii arondaţi instanţelor, pentru a obţine un angajament al experţilor cât priveşte timpul estimat de aceştia pentru efectuarea diferitelor tipuri de expertize judiciare, fel în care se va dobândi un reper serios în legătură cu aplicarea normei procedurale care obligă judecătorul să precizeze părţilor durata estimativă de soluţionare a unei cauze judiciare, încă de la primul termen de judecată. În egală măsură, etapele prevăzute de lege în cadrul procedurii regularizării pot fi scurtate, în condiţiile în care există un parametru obiectiv de apreciere a duratei muncii experţilor în funcţie de tipul de expertiză încuviinţat într-o cauză judiciară.
