Daniela Ploia, o tânără și îndrăgită interpretă de muzică populară din Timișoara, deplânge faptul că statul român nu le-a dat artiștilor nicio mână de ajutor de a se salva din această dramatică criză provocată de COVID19.
Artiștii sunt demoralizați și nu întrevăd vreo speranță în următoarele luni. Artiștii se simt părăsiți în totalitate de autorități.
Redăm mărturia dramatică a Danielei, într-un interviu în exclusivitate pentru ZIUA de Vest.
De pe scenă, din lumina reflectoarelor, Daniela s-a retras la casa din Recaș, unde se ocupă de grădina de legume și citește multe cărți.
ZdV: O artistă ca tine cât de tare te simte afectată de criza Covid19?
Sunt tristă că s-au anulat toate evenimentele Ce lovitură! Noroc că totuși lucrez, altfel.. Doamne!!! Simt și financiar, dar și sufletește lipsa evenimentelor. Pe scenă era oază mea de liniște. Așa a vrut Dumnezeu! Dar chiar fac agricultură. Am săpat toată grădina, că altfel înnebunești. Citesc mult…! Sper să fie măcar de Crăciun următorul eveniment. Artiștii sunt afectați de pandemie pentru că s-au anulat evenimentele.
ZdV: Ce soluții propui pentru salvarea artiștilor?
Din păcate nu sunt soluții pentru că statul român nu investește în partea culturală. Sigur cu toții au pus deoparte pentru situații de criză, dar ne lipsește publicul. Acum îi înțelegem pe preoții că n-au enoriași.
ZdV: În această situație dramatică, artiștii nu mai au nicio șansă?
D.P: Din păcate, nu!
ZdV: O comunitate nu poate trăi fără artiști !
D.P: Anul asta e totul compromis. Nu sunt bani.
ZdV: Cum se pot salva artiștii în această criză?
D.P: La început o să lăsăm standardele mai jos. Ne adaptăm din mers Investim mai puțin în noi că artiști și așa economisim. Până se revine la normal. Nu văd altă soluție
ZdV: Alții se retrag pe online.
DP: Nu cred varianta asta! Noi suntem fericiți să fim în mijlocul oamenilor. Și vom cânta și cu bani și fără bani. Eu așa oricum fac. Pentru că ador să cant. Așa e, acum e criză mare. A mai fost în 2008. Și așa am depășit-o. Nu au mai fost atâtea evenimente. Scad dramatic, din păcate. Dacă iau live, noi trebuie să facem preț de criză, care facem muzică din dragoste, care o fac din pură meserie, probabil că nu merg prea jos cu scăderea prețului. E greu. Mulți vor preț de criză deși poate își permit. E un dus întors. E greu, dar măcar să avem unde cânta să ne liniștim sufletul. Un artist sufere când nu e pe scenă. E cădere psihică. Weekend de weekend eram la evenimente. Acum îmi vine să plâng în weekend când stau acasă.
ZdV: Mai e puțin până în 15 mai. Va trece totul.
DP: Degeaba, au anulat evenimentele că au zis că invitații nu vor avea bani. Și atunci nu fac manifestări, că mulți sunt în șomaj tehnic. Am nunți din octombrie care sunt anulate, chiar și din august.
ZdV: Vom reveni la normal, încet.
DP: Să vă audă Dumnezeu!
