Date provizorii de la recensământ: Timișoara, populație cu 20% mai mică. Situația în restul județului

Marți, 31 ianuarie, Institutul Național de Statistică prezintă date provizorii pentru județul Timiș de la Recensământul Populației și Locuințelor runda 2021, desfășurat de fapt în 2022. Astfel, aflăm că cel mai vestic județ al țării a pierdut, față de recensământul din urmă cu 11 ani, 33.007 locuitori, ajungând astfel la un număr de 650.533 de locuitori. La Timișoara, situația este și mai stridentă: populația este de 250.849 de locuitori. Astfel, municipiul înregistrează o scădere cu 68.430 de locuitori (-21,4%).

Datele INS mai arată că, în Timiș, majoritatea populației rezidente este de sex feminin (337.135, reprezentând 51,8%) și trăiește în mediul urban (345.458 persoane, reprezentând 51,8%). De asemenea, este sesizabil și fenomenul de îmbătrânire a populației. Vârsta medie a crescut la 41,6 ani, față de 39,7, cât era în 2011. Totuși, vârsta medie în Timiș este cu 0,8 ani mai mică decât în restul țării. De altfel, județul se plasează pe locul 11 în acest clasament. Într-un cadru mai larg, regiunea Vest are o vârstă medie de 43,4 ani, fiind pe primul loc.

„Indicele de îmbătrânire demografică (numărul persoanelor vârstnice de 65 ani şi peste care revine la 100 de persoane tinere, sub 15 ani) în județul Timiș este 113,3 persoane vârstnice la 100 persoane tinere, mai mic decât media națională de 121,2 persoane vârstnice la 100 persoane tinere cu 7,9. Fenomenul de îmbătrânire demografică este relevat și prin prisma raportului de dependență demografică care, pentru județul nostru are valoarea de 52,4 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte, mai mic decât indicele de îmbătrânire demografică la nivel național de 55,5 persoane tinere și vârstnice la 100 persoane adulte”, se arată în comunicatul INS.

În ceea ce privește structura etnică, avem: 539.654 de respondenți care s-au declarat români (89,7%); 21.285 – maghiari; 12.438 – romi; 6.447 – sârbi; 4.684 – germani; 4.131 – ucraineni; 3.244 – bulgari; 939 – slovaci; 358 – italieni. INS mai vorbește, fără a prezenta însă cifre, și de alte etnii cu populații mai mici: croați, evrei, cehi, turci, greci, ruși-lipoveni, albanezi și tătari. În privința limbii matene, 91,8% dintre respondenți au ales limba română, 3,7% – maghiara și câte 1% – romani și sârba. Structura confesională ar arăta astfel: 531.055 de persoane ortodoxe (79,1%), 40.703 – romano-catolici, 27.266 – penticostali, 8.316 – baptiști, 6.780 – reformați. Totuși, INS atrage atenția că în privința etniei, limbii materne și confesiei multe persoane nu au ales nicio variantă.

Referitor la municipii, orașe și comune, în cadrul județului Timiș, localitățile care au câștigat cel mai mare număr de locuitori, între cele două recensăminte, sunt: comuna Giroc (populație de 22.270 de persoane, cu 13.882 mai mult decât în 2011), comuna Dumbrăvița (20.014 persoane, + 12.492 față de 2011) și comuna Moșnița Nouă cu (16.424 persoane, + 10.221). Ierarhia se modifică ușor dacă ne referim la creșteri în valori relative. Astfel, comunele Dumbrăvița, Giroc și Moșnița Nouă au crescut cu 266,1% , 265,5%, respectiv cu 264,8% față de 2011 .

Localitățile din județul nostru cu cele mai mari scăderi în valori relative înregistrate în decursul ultimului deceniu sunt comuna Bara  (299 locuitori – 22,9% față de populația din 2011) și municipiul Timișoara (250.849 locuitori – 21,4% față de populația din 2011). Comuna Bara rămâne, de altfel, și cea mai mică din județ este comuna Bara ca și la recensământul precedent.

Pentru mai multe detalii, puteți consulta comunicatul de presă al INS:

Rezultate recensământ județul Timiș 2023

Comentarii

comentarii