Acasă Actualitate Datoriile Colterm, de la populism, la credite de supraviețuire

Datoriile Colterm, de la populism, la credite de supraviețuire

DISTRIBUIȚI

Primarul Nicolae Robu este convins că Colterm nu este “gaura neagră” la bugetul Timişoarei şi că de doi ani compania lucrează “pe plus”, fără infuziile de capital. Cu toate acestea, nu se ştie până când primăria va mai putea susţine subvenţionarea gigacaloriei, pentru că “ingredientele” necesare producerii agentului termic (gaz, cărbune, energie electrică şi transport) s-au scumpit. Primăria tocmai a luat un credit de 101 milioane de lei din Trezoreria statului pentru susţinerea Colterm în sezonul rece.

“Dincolo de imaginea negativă pe care Colterm o are, ea este una dintre puţinele societăţi de termoficare din ţară care a fost menţinută în viaţă şi care în mod greşit este considerată gaură neagră, pentru că eu nu aş ţine aşa ceva, Colterm funcţionează pe plus de doi ani, nu din credite. În timp ce alte societăţi de termoficare (Oradea, Bacău etc) au intrat în faliment, nu desfiinţare, iar societăţile de acolo au fost nevoite să înfiinţeze alte societăţi pentru a putea asigura încălzirea în sistem centralizat, noi am făcut toate eforturile să ţinem în viaţă Colterm şi în primul rând să o facem să funcţioneze pe plus, fără a include la venituri creditele luate, iar la cheltuieli majorările şi penalităţile ce ţin de datoriile istorice. Sunt cifre oficiale, care se văd”, spune primarul Nicolae Robu.

Edilul susţine că datoriile istorice sunt aşa de mari, încât majorările conexe lor împovărează şi nu se pot obţine venituri din vânzarea agentului termic decât dacă ar fi împovărată populaţia.

“Ori, eu nu vreau asta, ca să putem plăti acele majorări şi penalităţi aferente datoriilor istorice. Nu am nicio vină că guvernele şi administraţiile locale anterioare, din populism, au promis preţ mic fără a plăti subvenţiile aferente, că a fost şi o ineficienţă în organizarea şi funcţionarea Colterm. Nu s-au onorat obligaţiile şi s-a ajuns la aceste datorii uriaşe, o parte dintre ele au fost compensate, dar încă au rămas mari şi aduc majorări uriaşe anual”, detaliază edilul.

El a menţionat, într-o recentă dezbatere publică, faptul că a făcut o înţelegere verbală cu EOn în sensul că dacă se va reuşi plata datoriilor etapizat, ei renunţă la penalităţi şi majorări în cota parte corespunzătoare fiecărui pas de achitare a datoriilor.

“Achităm 20% din datorii, se şterg 20% din penalităţi. De aici decurg strădaniile noastre de a lua un credit bancar pentru a plăti datoriile, întrucât dobânda conexă acelui credit bancar este mult mai mică decât majorările şi penalităţile plătite anual. În plus, Colterm se viabilizează. De la o bancă nu poţi cere credit pentru modernizare şi eficientizarea unei companii care se află în situaţia financiară actuală. Strădaniile sunt uriaşe pentru a corecta această situaţie economică a companiei, negativă, nu în funcţionarea curentă, ci datoriilor istorice”, spunea primarul.

Pe de altă parte, primarul Nicolae Robu a precizat în conferinţa de presă că şi-a respectat promisiunea făcută timişorenilor de a nu majora factura la încălzire, deşi promisese o reducere a preţul gigacaloriei cu 25%.

“Eu am spus în 2012 că vom reduce preţul gigacaloriei cu 25%, dacă se vor păstra constante preţurile la ingrediente – gaz, cărbune, energia electrică şi transporturi – cele patru componente de cost care nu depind de noi. Analizând acum cât s-au majorat preţurile la aceste componente şi având în vedere faptul că am păstrat constant preţul gigacaloriei la consumatori, veţi vedea că ne-am îndeplinit promisiunea chiar în exces, pentru că dacă aplicam majorările datorate majorării de preţ la gaz, cărbune, energie electrică şi transport, atunci ar fi trebuit ca cetăţeanul să plătească acum mult peste 25% în plus faţă de preţul de atunci”, spune primarul.

Cei peste 50.000 de abonaţi Colterm mai pot fi liniştiţi până în 2020 în privinţa facturilor, întrucât preţul gigacaloriei rămâne la 318 lei, dar după aceea s-ar putea aplica o majorare cu circa 20%, iar peste 10 ani ar gigacaloria ar putea ajunge la 440 de lei, ceea ce s-ar putea reflecta şi în facturile abonaţilor, dacă primăria nu va mai putea suporta subvenţionarea diferenţei de creştere.

Comentarii

comentarii