Acasă Actualitate De ce au intrat studenţii de la UV Timişoara şi UPT în...

De ce au intrat studenţii de la UV Timişoara şi UPT în grevă japoneză?

DISTRIBUIȚI

de ce studentii de la UVTScrisoare deschisă trimisă Guvernului Ponta, Ministerului Educaţiei şi Parlamentului României

Principala cerinţă a studenţilor este obţinerea dreptului de a fi parte a procesului de alegere a rectorilor în proporție de cel puțin 25 % din totalul numărului de voturi!
Alianţa Naţională a Studenţilor din România, la care este afiliată şi Organizaţia Studenţilor de la Universitatea de Vest Timişoara şi studenţii de la UPT, a trimis o scrisoare deschisă către Parlamentul României, către Guvernul României – Ministerul Educației și Cercetării Științifice şi către toți studenții din România.
În continuare vă prezentăm textul documentului:
Studenții sunt recunoscuți ca parteneri cu drepturi depline ai comunității academice atât în documentele strategice de la nivel internațional – în special cele legate de Procesul Bologna, cât și în legislația națională.
În ultimii 15 ani, miniștrii educației din țările europene angrenate în procesul reformator au susținut ferm că studenții sunt „membri cu drepturi depline ai comunității academice” (Comunicatul Ministerial de la Praga, 2001), au subliniat „necesitatea includerii studenților în reformele sistemului de învățământ superior” și au recunoscut „rolul fundamental jucat de organizațiile studențești în dezvoltarea Procesului Bologna” (Comunicatul Ministerial de la Berlin, 2003). Mai mult decât atât, ultima Conferință Ministerială a Procesului Bologna, care a avut loc în anul 2012 la București, a reprezentat un prilej de reafirmare a angajamentului miniștrilor educației europeni de a „susține implicarea studenților în structurile de guvernanță ale instituțiilor de învățământ superior la toate nivelele” (Comunicatul Ministerial de la București, 2012).
În România, Procesul Bologna este în plin proces de dezvoltare și perfecționare, iar una dintre liniile directoare ale acestui concept educațional este învățământul centrat pe student, ce are ca filosofie de bază așezarea dreptului de a alege în mâinile studentului. Iar studenții trebuie să își aleagă nu doar propriul traseu educațional, ci și reprezentanții în structurile decizionale ale universități și, de asemenea, conducerea universității.
Susțin ca în România rectorii universităților să fie aleși deopotrivă de cadre didactice și studenți. Ținând cont de faptul că aceștia reprezintă peste 80% din totalitatea membrilor comunităților academice, sunt beneficiarii primari ai educației și trebuie să fie în centrul existenței unei universități, susțin ideea că studenții trebuie să participe într-o pondere de cel puțin 25% din totalitatea electoratului în alegerea rectorilor, la fel cum se întâmplă și în multe alte țări europene.
Solicit Parlamentului României și, în special, Comisiilor pentru învățământ, știință, tineret și sport din Camera Deputaților și din Senatul României, să întreprindă toate diligențele necesare pentru ca Legea Educației Naționale nr. 1/2011 să fie corectată astfel încât să ofere din nou studenților dreptul de a fi parte a procesului de alegere a rectorilor în proporție de cel puțin 25 % din totalul numărului de voturi, înainte ca Ministerul Educației și Cercetării Științifice să dea startul unei noi etape de alegeri în universități.
Îndemn Ministerul Educației și Cercetării Științifice să susțină public și prin toate mijloacele legale corectarea Legii Educației Naționale nr. 1/2011 astfel încât să ofere din nou studenților dreptul de a fi parte a procesului de alegere a rectorilor în proporție de cel puțin 25 % din totalul numărului de voturi și să nu dea startul unei noi etape de alegeri în universități înainte ca acest drept al studenților să fie reglementat legal.
Încurajez toți studenții din România să-și ceară acest drept tare și răspicat, să lupte pentru obținerea lui și să-l folosească responsabil după ce îl vor redobândi. De asemenea, îi încurajez să se implice în continuare activ în procesul de creștere a calității sistemului educațional românesc.
Îmi exprim speranța că următorii rectori ai universităților românești vor fi aleși de către studenți (într-o pondere de minim 25% din totalul electoratului) și cadre didactice. În același timp sper că, prin deciziile lor, vor reprezenta și interesele studenților și că, împreună cu reprezentanții studenților, vor contribui decisiv la îmbunătățirea sistemului educațional românesc –se arată în scrisoare.

Comentarii

comentarii