Provocatorul proiect demarat în luna martie 2019 de înființare a 40 de cooperative agricole în Banat, în regiunea de vest, în județele Timiș, Arad, Caraș Severin și Hunedoara, cu sprijinul financiar al FEADR și prin PNDR 2014 -2020, are un succes neașteptat.
Prima cooperativă înființată este în Calacea Timiș
După șase luni, în septembrie 2019, erau deja 19 cooperative înființate și înregistrate la Registrul Comerțului. Dintre acestea trei sunt active: una în satul Calacea, din județul Timiș, una în județul Caraș Severin și trei în județul Hunedoara, și au peste șase membri fiecare.
Mai mult, cinci societăți agricole mari au început demersurile pentru înființarea unei cooperative de gradul II, unde membrii cooperatori își vor pune și bunurile în comun. De ce fac treaba asta? Ei vor să aplice pentru un proiect mare pentru irigații, cu finanțare UE.
”Am aflat de programul coordonat de prof. Florin Imbrea, privind înființarea de cooperative și am aderat imediat la proiect. Am mai găsit cinci fermieri și ni s-a oferit ajutor concret pentru ca să ne asociem. Noi avem ferme și pe vegetal și pe creșterea animalelor. Deținem în total 4.000 de ovine, 50 de bovine și 700 de ha.
Eu am 200 de ovine, 20 de tăurași pentru carne și mai multe vițele, dar și 100 de hectare de teren pe care cultiv grâu, ovăz, porumb, lucernă să asigur hrana pentru animale”, a explicat Bogdan Baul, 26 de ani, din Calacea, absolvent al Facultății de agricultură din cadrul USAMVB și anul doi la Master, inițiatorul cooperativei. De fapt toți cei șase membri au terminat agronomia la USAMVB Timișoara. Cinci au vârsta de sub 30 de ani și unul are 50 de ani, dar și el a terminat tot agronomia.
”Noi ne-am asociat fiindcă vrem să facem unele proiecte să atragem fonduri europene să ne dezvoltăm, să cumpăram utilaje agricole și să construim adăposturi pentru vite. Nu a fost simplu să facem această cooperativă, fiindcă e foarte multă birocrație. Condiția a fost să fim înregistrați la APIA ca membru activ. Am întocmit actele, iar cu sprijinul specialiștilor din proiect am înregistrat-o la Registrul Comerțului.
Pot spune că totul a decurs bine și, relativ, ușor, fiindcă am avut ajutor de specialitate, altfel cred că ar fi fost mult mai greu și ne-ar fi trebuit mult mai mult timp. Totuși birocrația este foarte mare. Te disperă la un moment dat. Ni s-au cerut acte peste acte, uneori mergeam cu un document ni se spunea că nu este bun. Atunci trebuia să aducem altă hârtie și tot așa.
În cele din urmă am reușit să facem această cooperativă să o punem pe picioare. Suntem primii care am înființat-o prin acest proiect în Timiș”, a mai spus tânărul Bogdan. Problema principală care pare fără soluție este faptul că nu se găsesc oameni care să muncească în agricultură. Bogdan lucrează numai cu tatăl lui și a reușit să găsească numai un angajat.
Acum, cei șase membrii cooperatori așteaptă să se deschidă o sesiune de finanțare pe dezvoltarea de ferme pentru a face proiecte. ”Vrem să construim și silozuri unde să ținem hrană pentru animale pe timpul iernii, avem mare nevoie de toate acestea pentru a ne dezvolta și numai prin cooperativă putem să punem în practică multe proiecte”, susține Baul.
Tineri fermieri educați și ambițioși
Cooperativa înființată la Calacea este mixtă. Sunt fermieri pe vegetal, pe cultura mare, dar și pe zootehnie, pe creșterea animalelor. Prof. Imbrea atenționează că problema care se pune la creșterea vitelor este desfacerea cărnii, dar fermierii fiind împreună vor putea să găsească mult mai ușor piețe. Pentru siguranță, următorul pas este ca această cooperativă să își facă propriul magazin, să aibă propria desfacere. Așa se lucrează în Occident.
Sunt exemple de succes în Timiș. Există o cooperativă pe ovine și una pe bovine care fiecare are magazine proprii de desfacere, una în Lugoj și una în Timișoara. ”Aici trebuie să ajungem în final, dacă vrem o cooperativă de succes. Nu vrem să înființăm aceste cooperative numai de dragul de a le înființa, să dea la număr.
Toți cei care au aderat la cele 19 cooperative din zona de vest sunt în general tineri care își doresc să muncească, provin din familii de fermieri, știu ce înseamnă munca pe câmp și cu animalele. Pe toți îi cunosc și am încredere în ei. Aproape toți sunt absolvenți de agronomie. În plus, avem cinci societăți mari care au ajuns la un maxim de dezvoltare și nu mai pot continua așa și vor să treacă la un nivel superior. Așadar trec pe modelul doi de cooperativă, unde vor pune bunurile în comun.
La nivelul 1 cooperativele care acum le înființăm membrii lor își păstrează proprietatea”, a explicat prof. Imbrea. Deja la cooperativa din Calacea mai sunt șase tineri fermieri care vor să se înscrie. Imbrea atenționează că un avantaj mai mare îl au grupurile de producători. Un grup poate primi 100.000 de euro în fiecare an pentru funcționare și pentru dezvoltare. Proiectul de înființare a celor 40 de cooperativei în Timiș, Arad, Caraș Severin și Hunedoara și a celor 350 la nivelul întregii țări cuprinde o etapă de consiliere și sprijin pentru înființare, iar pasul doi este oferirea de consultanță pentru accesare de fonduri europene nerambursabile, încă trei ani de zile.
În România, există 3,6 milioane de exploatații agricole și mai puţin de 1% dintre fermieri fac parte dintr-o formă asociativă -cooperativă, grup de producători sau asociație. La nivelul Uniunii Europene procentul este de 34% și 10,8 milioane de ferme.
