Acasă Politica De ce politică? De ce PNL? Scurt dialog informal cu Ionuț Gaiță,...

De ce politică? De ce PNL? Scurt dialog informal cu Ionuț Gaiță, candidat pentru Senatul României

1643
DISTRIBUIȚI

Introducere necesară: Pe Ionuț Gaiță l-am cunoscut recent. Tânăr, entuziast, dornic de a comunica. Este unul dintre candidații PNL Timiș, pentru Senatul României. Este implicat în mai multe activități economice, dar îl atrage politica. Privirea sa pătrunzătoare denotă un caracter incisiv. Ce anume generează o atitudine de luptător?

LLE: Cine este Ionuț Gaiță? Ce vreți să știe lumea despre dumneavoastră?

IG: Despre un om se pot spune multe. Nu? Nu sunt foarte cunoscut, nu am dorit să mă fac neapărat cunoscut, deși sunt unul dintre antreprenorii care contribuie esențial la dinamica economică a Timișoarei. Nu vreau să mă laud, deși, bănățean ”în țoalele mele” fiind, ar fi trebuit să fac asta?

LLE: Nu aștept un răspuns cu… altă întrebare, chiar dacă jocul de cuvinte este hilar.

IG: Eu sunt un nostalgic al copilăriei mele. Poate părea romantic, dar așa sunt. Bunicul meu a fost modelul paternal. Am muncit din mica copilărie, iar bunicul meu mă îmbărbăta: ”Muncește copile, bărbații țin familia. Muncește, asta ne ține!”

LLE: …și cu școala?

IG: Ah, asta îmi place să spun, să ”mă laud”! Am fost premiantul clasei, al școlii, am fost mereu primul! Doamne, ce mândri erau ai mei de mine! Ieșeam de la școală și… imediat mă lua moșul meu la strâns de fân. Apoi, după ce lucram, ostenit, fuga la lecții. Eu sunt din Banatul de Munte, educația noastră este pentru seriozitate, decență, dar recunosc, am și unele orgolii! Apoi, am absolvit Politehnica, știți bine că este o universitate serioasă, iar domeniul comunicațiilor, în plus. Am studiat, nu mi-am bătut joc de anii de școală.

LLE: Orgolii? Teoretic, ele vin din ispită. Orgoliul este considerat păcat biblic. Sunteți credincios?

IG: Da, chiar dacă nu sunt un practicant în sensul adevărat al cuvântului.

LLE: Vedem, din istoria lumii, dar și din cea locală, recentă, ce pagube mari aduce orgoliul. Mai ales cel prostesc, vanitatea. Sunt ucigătoare de suflete, de destine.

IG: Nu în acel sens, dar simt o energie și o dorință de a face. Îmi place să ajut oamenii. Pe cei mai apropiați colaboratori ai mei îi tratez ca pe membrii familiei, Dacă am eu, vreau să aibă și ei. Dacă mie mi-e bine, vreau să le fie și lor bine! Așa sunt eu.

LLE: O astfel de atitudine pare mai mult de stânga…. Ajutorul dat aproapelui.

IG: Pentru mine, este de dreapta. Eu sunt de dreapta, că am muncit de mult. Nu am așteptat să-mi dea nimeni, nimic. Un om de dreapta vrea să aibă! Ca să aibă, nu cerșește, nu cere, ci muncește. Sunt liberal, clar, cu mult înainte de a fi știut ce înseamnă asta. Vedeți, aici este mândria. Nu, bucuria de a spune limpede: Uitați, eu sunt de dreapta și liberal! Adică, știu că pare redundant, liberalismul este de dreapta, la noi. În alte țări, liberalismul are o altă conotație, o altă familie de valori politice.

LLE: Dar nu este necesară justificarea. ”A avea” se conjugă lângă verbul ”a fi”. Ce spuneți despre împăcarea acestor două verbe, dar și concepte?

IG: Poate că nu sunt foarte priceput în arta conversației, deși mi-aș dori, și chiar o să fac din comunicare o temă a mea, personală, pentru viața mea. Nu gândesc aici doar domeniul profesional sau domeniul politic, ci găsirea unui confort în relațiile cu cei din jur. Îmi dau seama că mulți oameni politici au mari probleme de comunicare…

LLE: Ionuț Gaiță este acum candidatul PNL pe listele pentru Senatul României, poziția a doua. Ce speranțe aveți?

IG: Multă lume îmi pune această întrebare. De ce acum? Dacă nu sunt prea tânăr? Da, îmi doresc să mă implic în politica națională și să fac succes, așa cum am făcut cu firmele în care sunt implicat. Repet, sunt un om de dreapta. Doresc să ajut, să reconstruiesc, alături de colegii mei, liberalii din Timiș și din România, o imagine de seriozitate a Parlamentului României. Să scăpăm de etichete penibile, de atașarea imaginii Parlamentului României cu altele, criticabile, asta îmi doresc. Să muncesc, să fiu ”premiantul” din școală și în politică. Nu spun vorbe mari și goale. Cred că pot! Altfel, nu aș vorbi despre asta public.

Comentarii

comentarii