Boian Alexandrovici, celebrul preot român care a fost condamnat la puşcărie de către Tribunalul din Negotin, fiindcă a zidit, în 2004, prima biserică românească în Malainiţa, Serbia de Nord-Est, a fost numit vicar al Bisericii Ortodoxe Române pentru cei peste 300.000 de români din ţinuturile istorice Timoc, Morava, Homolie şi sudul Dunării.
Misiunea de a ridica alte biserici româneşti
PS Daniil, Întâistătătorul Episcopiei BOR „Dacia Felix”, cu sediul la Vârşeţ, Serbia, a declarat că ridicarea la rang de vicar a preotului-martir Boian Alexandrovici s-a făcut printr-o decizie chiriarhală, el continuând să activeze şi ca protopop al Protopopiatului „Dacia Ripensis”, care administrează parohiile din Serbia de Nord-Est. „Noua funcţie a părintelui Boian Alexandrovici este o recunoaştere a tot ce a făcut el pentru renaşterea, după aproape 180 de ani de sete duhovnicească, a BOR în această parte a Serbiei, unde autorităţile administrative şi ecleziastice sârbe au împiedicat, după 1833, ascultarea de către români a slujbelor în limba română şi săvârşirea ritualurilor şi tradiţiilor bisericeşti strămoşeşti’, a afirmat PS Daniil. Vicarul Boian Alexandrovici are misiunea de a sprijini zidirea altor biserici româneşti pe vetrele în care cândva domnii români şi comunităţile locale au ridicat întru credinţă sfinte lăcaşe de cult, care, datorită vicisitudinilor istoriei, au fost demolate sau trecute în inventarul Bisericii Ortodoxe Sârbe.
Acum şapte ani, nu aveai voie să te rogi în limba română
Cu acelaşi prilej, pe lista parohiilor existente din Morava, Timoc, Homolie şi sudul Dunării – Malainiţa şi Remesiana, Clococeavăţ, Gorneana, Horreum Margi şi Isacova, Nigotin, Aquae şi Sârmănovaţ, Ţârnaica, Bor, Geanova, Dupliana, Metoniţa şi Zlocucea – au mai fost adăugate Kladova şi Cucevo.
Boian Alexandrovici a precizat că în zonele româneşti din Serbia de Nord-Est, unde în urmă cu aproape şapte ani, nici nu aveai dreptul să te închini sau să spui o rugăciune în limba română, se află deja ridicate două biserici româneşti (la Malainiţa şi Isacova), şase troiţe amplasate în locurile încărcate de istorie ale românilor şi cinci clerici. „Cu osteneală şi plini de credinţă, vom face astfel încât, precum pasărea Phoenix, toate bisericile să se ridice la loc. Aşa înţeleg eu de acum înainte menirea mea pe acest pământ. Sunt recunoscător tuturor celor care m-au îndrumat şi mi-au călăuzit bucuriile şi necazurile printre românii mei”, a spus Alexandrovici.
A şasea troiţă românească a fost amplasată în luna iunie de către Protopopiatul Ortodox Român „Dacia Ripensis” şi Societatea Culturală „Ariadne Filium”, în locul numit „Câmpul Giani” din localitatea românească Metoniţa, din Valea Timocului, Serbia. Ultima troiţă a fost sfinţită în 21 iulie, în satul românesc Neresniţa, comuna Cuceva. „Credincioşii români duc lipsă de biserici în cele peste 154 de sate ale lor. Până în anul 1833, în acestea fuseseră construite aproape 90. Ele nu mai sunt, sunt ruinate sau nu le mai aparţin. De aceea, vom pune mai întâi troiţe, care şi ele simbolizează altarele unde românii se pot ruga în româneşte şi pot asculta slujbe în limba lor maternă”, a afirmat Alexandrovici. Celelalte troiţe au fost amplasate în perioada anilor 2009-2011, în localităţi cu populaţie majoritar românească: Sârmănovaţ, Geanova, Isacova, Şipicova şi Gorneana. La evenimentul de la Metoniţa au participat PS Daniil şi preoţii protopopiatelor româneşti Horreum Margi, Metoniţa şi Zlocucea şi Malainiţa şi Remesiana.
