Acasă Economic Decizie ”bombă” a CEDO! Statul român, obligat să acorde o despăgubire de...

Decizie ”bombă” a CEDO! Statul român, obligat să acorde o despăgubire de 3 milioane de euro proprietarilor unui teren din Timișoara

3318
DISTRIBUIȚI

Proprietarii unui teren în suprafață de 22.765 de metri pătrați situat pe strada Aurora din Timișoara vor fi despăgubiți de statul român cu 3 milioane de euro, în urma unei decizii a Curții Europene a Drepturilor Omului (CEDO). Inițial, Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților a hotărât ca proprietarii terenului să primească puțin peste 1 milion de euro, în cinci tranșe anuale. Proprietarii nu au fost de acord și s-au adresat CEDO.

La CEDO au fost pronunțate săptămâna aceasta 3 hotărâri împotriva statului român, cu obligații de despăgubire a foștilor proprietari în valoare de 9.879.618 de euro.

Conform unui comunicat emis de Asociația pentru Proprietate Privată, România va fi în continuare condamnată de curtea europeană până când guvernul va schimba legislația, astfel încât despăgubirile să fie actualizate la prețul pieței, șu nu calculate în conformitate cu grila notarială din 2013.

”Săptămâna aceasta – o altă notă de plată de la CEDO – despăgubiri de aproape 10 milioane de euro.

Dintre acestea, 3 milioane de euro sunt pentru un teren din Timișoara pentru care ANRP ar fi plătit puțin peste 200.000 de euro și în cinci tranșe anuale.

Instanțele din România ar trebui să respecte hotărârile Curții Europene și să evalueze despăgubirile foștilor proprietari conform valorii de piață și nu conform grilelor din 2013.

 În Cauza Nasta și alții contra României, soluționată marți la Strasbourg, la poziția patru se află o cerere având ca obiect o suprafață totală de 22.765 mp de teren situat în Timișoara, Strada Aurora. (zona 4 a orașului):

 Potrivit grilei din 2013, utilizată în prezent pentru calculul despăgubirilor la ANRP (dar și de instanțele din România), acest teren, mai mare de 5000 mp, care se află în zona IV,  are o valoare de 18 euro/mp.

Ar rezulta o sumă totală de 409.770 euro. ANRP ar fi considerat că acest teren era agricol la data preluării și ar fi aplicat și reducerea de 50% prevăzută de articolul  3 din OUG nr. 72/2020, astfel încât valoarea despăgubirilor ce s-ar fi acordat persoanelor îndreptățite ar fi fost de 204.885 euro. Suma s-ar fi plătit în 5 tranșe anuale, raportat la cursul euro de la data emiterii deciziei de compensare, indiferent care ar fi fost evoluția cursului valutar din următorii 5 ani. (conform art. 3 din OUG nr. 72/2020 :  „În situația în care grila notarială prevede valori doar pentru terenurile din categoria “curți-construcții”, iar terenul preluat în mod abuziv de stat avea o altă categorie de folosință, valoarea despăgubirilor se stabilește prin aplicarea unei reduceri de 50% din valoarea pentru terenurile “curți-construcții”.”)

   Așadar, o discrepanță uriașă: 204.885 euro în 5 tranșe anuale de la ANRP (9 euro/mp),  față de 3 milioane de euro, de plătit în trei luni de zile de la CEDO. (131 euro/mp)

 Reamintim, o hotărâre de condamnare a unui stat de către CEDO  presupune nu doar executarea obligațiilor stabilite față de cei ale căror drepturi au fost încălcate, ci și luarea unor măsuri cu caracter general, inclusiv prin modificarea legislației, pentru ca situații similare să nu se mai repete.

 Până atunci, urmărim seria condamnărilor de la CEDO și lipsa de reacție a legislativului.

 CEDO s-a pronunțat săptămâna aceasta în 3 cauze împotriva României și s-au stabilit despăgubiri totale de 9.879.618 euro în favoarea foștilor proprietari de imobile preluate abuziv. Vor mai fi și alte condamnări până când statul român va modifica legislația în acest domeniu.

 Instanțele române însă, atunci când soluționează asemenea dosare sau contestații împotriva deciziilor emise de Comisia Națională pentru Compensarea Imobilelor din cadrul ANRP ar trebui să aplice direct jurisprudența europeană și să calculeze în mod just despăgubirile. În realitate însă, judecătorii noștri nu și-au făcut un scop din a face dreptate, alegând adesea poziția cea mai comodă, care le aduce stabilitate și garanția unor pensii speciale.

Conform art. 20 din Constituție, dispozițiile privind drepturile și libertățile cetățenilor trebuie să fie interpretate în concordanță cu pactele și celelalte tratate la care România este parte. Cum România este parte la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, hotărârile CEDO sunt obligatorii pentru instanțele române.

  Judecătorul național este primul chemat să aplice Convenția Europeană a Drepturilor Omului și jurisprudența CEDO și are obligația de a „asigura efectul deplin al normelor acesteia, asigurându-i preeminența față de orice altă prevedere contrară din legislația națională, fără să fie nevoie să aștepte abrogarea acesteia de către legiuitor” (hotărârea CEDO pronunțată în Cauza Dumitru Popescu împotriva României, publicată în M.Of. nr. 830/05.12.2007).

PNL va intra în istoria de 30 de ani a acordării de despăgubiri ca fiind partidul care a eliminat şi ceea ce a acordat PSD !

Autoritățile de la noi nu numai că nu au ținut seama de această recomandare, dar Guvernul a adoptat anul acesta OUG nr. 72/2020 care chiar restrânge drepturile proprietarilor.

Comitetul de Miniștri al Consiliului Europei, organism care supraveghează punerea în executare a hotărârilor Curții Europene, i-a solicitat României să ia măsurile urgente care se impun și să transmită, până la 31 mai 2019, stadiul soluționării acestor dosare, însă statul român nu a avut nicio reacție în acest sens. Nici modificări legislative nu s-au adus, astfel încât  va continua seria condamnărilor la CEDO și despăgubirea foștilor proprietari cu valoarea de piață a imobilelor preluate de statul comunist și vândute, în cea mai mare parte chiriașilor în anii `90.

 Guvernul a realizat anul acesta singurele economii bugetare tocmai pe seama celor care au fost deposedați samavolnic de proprietățile lor în urmă cu câțiva zeci de ani. Executivul a decis suspendarea aplicării Legii nr. 22/2020 care a fost cerută de mulți ani de proprietarii deposedați abuziv. Și aceasta deoarece, făcând un calcul electoral, eronat de altfel, guvernul a considerat că beneficiarii legilor de reparație ar fi mai puțini decât alte categorii de alegători. Ignorând numărul foarte mare de procese aflate pe rolul secțiilor civile ale instanțelor care au ca obiect nerespectarea de către autorități a dreptului de proprietate, precum și miile de notificări în temeiul Legii nr. 10 din 2001 nesoluționate de primării și multe alte cereri în materia fondului funciar care zac la comisiile locale, unele chiar din 1991, guvernanții nu au o imagine clară a nerespectării dreptului de proprietate în România și care este numărul real al persoanelor care așteaptă să primească despăgubiri”, spune Călin Ispravnic, președintele Asociației pentru Proprietate Privată.

Comentarii

comentarii