Creșterea frecvenței fenomenelor meteorologice extreme, cauzată de schimbările climatice, impune măsuri urgente pentru protejarea infrastructurii și a locuitorilor din Timișoara. Cantitățile mari de apă, căzute într-un timp foarte scurt, pot provoca inundații periculoase, mai ales în condițiile în care canalele de desecare aflate în administrarea Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF) sunt colmatate și neîntreținute.
În calitate de consilier local (din grupul AUR) și parte a proiectului ELCA – Empowering Local Climate Action, proiect finantat prin Inițiativa Europeană pentru Climă (EUKI) (un program al Ministerului Federal al Afacerilor Economice și Acțiunii Climatice din Germania), Ilie -Vasile Sîrbu, a inițiat o acțiune de verificare a situației canalelor de desecare din cartierele Kuntz și Plopi.
În cadrul acestei inițiative, Ilie -Vasile Sîrbu a demarat o serie de consultări cu Dr. Habil. Ing. Rareș Halbac-Cotoară-Zamfir, director al Centrului de Suport pentru Acțiuni Climatice (www.researching.ro) din cadrul Universității Politehnica Timișoara – structura care oferă expertiză științifică și suport tehnic în dezvoltarea unor soluții locale sustenabile de adaptare la schimbările climatice. Această colaborare consolidează fundamentul științific al demersului și asigură integrarea celor mai bune practici în domeniu.
În concluzie, consilierul afirmă că este esențial ca rețelele de canale de desecare să fie supuse de urgență unor lucrări de decolmatare, întreținere periodică și monitorizare continuă, în concordanță cu principiile unei gestiuni sustenabile a riscurilor hidrologice. În contextul unui climat caracterizat de o creștere a imprevizibilității și intensității fenomenelor extreme, prevenția constituie singura abordare strategică eficientă. În acest cadru, instituțiile publice cu atribuții în domeniul amenajărilor hidrotehnice sunt chemate să își exercite responsabilitatea administrativă cu transparență, rigoare și proactivitate.
Comunitatea timișoreană nu trebuie să fie expusă consecințelor pasivității instituționale. În acest sens, ne reafirmăm angajamentul pentru promovarea unei viziuni locale integrate, care să plaseze prevenția și siguranța cetățenilor în centrul procesului decizional. Lipsa intervenției în fața riscurilor climatice nu poate fi interpretată decât ca un act de neglijență gravă, cu implicații directe asupra rezilienței și sustenabilității dezvoltării urbane.
