Marilen Pirtea, deputatul PNL Timiș și rector al Universității de Vest din Timișoara, consideră că este nevoie de „intervenții realizate printr-un mecanism financiar foarte precis și eficient” pentru reabilitarea clădirilor istorice degradate din Timișoara. Acesta amintește de sprijinul „simbolic” de un milion de lei al Institutului Național al Patrimoniului, dar și de programul promis în campania electorală de Dominic Fritz. Totuși, deși consideră propunerea lui Fritz soluția cea mai fezabilă, liberalul cere urgentarea măsurilor concrete, mai ales că se apropie anul 2023, în care Timișoara va fi Capitală Europeană a Culturii.
„Timișoara este cunoscută prin cel mai dens patrimoniu de clădiri istorice din România urbană, cu 14.500 de imobile cuprinse în arealul istoric al zonelor protejate urbanistic. Reabilitarea acestora este un proces mult prea lent pentru orizontul 2023, când Timișoara va derula programul Capitalei Europene a Culturii. Este evidentă nevoia unei intervenții realizate printr-un mecanism financiar foarte precis și eficient, prin care să se atingă un obiectiv îndrăzneț de reabilitare rapidă a acelor imobile care sunt în prima grupă a clădirilor reprezentative, cel puțin câteva sute de fațade care formează împreună imaginea arhitecturală a Timișoarei istorice”, remarcă Marilen Pirtea.
Deputatul liberal consideră că odată cu reabilitarea acestora s-ar aduce și un „imput pentru economia locală”, mai ales în sectorul construcțiilor și pe piața structurată a forței de muncă din acest domeniu. În legătură cu sprijinul venit dinspre INP, Pirtea amintește că acesta ar urma să aibă doar zece beneficiari. Despre propunerea lui Fritz, de a oferi un buget de zece milioane de euro pentru reabilitarea a 50 de clădiri, rectorul UVT spune că este lăudabilă, dar la acest moment arată mai mult a soluție pe termen lung și cere urgentarea procedurilor, propunând împrumuturi publice, cu anumite facilități și obligații pentru rambursare.
„La începutul acestui an a fost anunțată deschiderea unui program pilot de finanțare, prin care timișorenii pot accesa bani pentru a-și reabilita clădirile istorice, o sumă de 100 mii de lei de imobil, dintr-un buget total de 1 milion de lei, alocat de Institutul Național al Patrimoniului prin programul Timbrul Monumentelor Istorice, în pregătirea anului capitalei culturale europene. Este vorba, prin urmare, de cel mult 10 imobile care pot fi reabilitate prin acest program, dintre sutele de clădiri istorice care au nevoie de intervenție. Un proiect cu o valoare mai mult simbolică, ca acoperire a nevoilor de reconstrucție din zona veche a Timișoarei
Anul trecut, domnul primar Fritz promitea, în campania electorală, înființarea unui fond de 10 milioane de Euro, destinat reabilitării a minimum 50 de clădiri istorice, dar și alte măsuri care să ajute cofinanțarea intervenției pentru imobilele de patrimoniu. Probabil că este o soluție viabilă pe termen lung, foarte corectă din punct de vedere strategic, dar demararea unui amplu proiect de reabilitare a orașului istoric nu poate aștepta prea mult. Pentru ca reabilitarea să înceapă în 2021 și să avanseze semnificativ în 2022, astfel încât orașul să intre în anul Capitalei Europene a Culturii cu o nouă imagine, singura soluție rapidă și eficientă este aceea prin care Primăria Municipiului Timișoara realizează lucrări de reabilitare urbană și patrimonială pentru primele câteva zeci, poate chiar sute de clădiri istorice.
Bugetul necesar reabilitării fiecărei clădiri poate fi considerat un împrumut public pentru proprietarii din aceste clădiri (10 milioane de Euro, suma invocată de Dominic Fritz, ar asigura reabilitarea a cel puțin 500 de imobile istorice), pentru care Primăria poate acorda facilitatea rambursării în 10 sau 15 ani, cu condiția rambursărilor la zi pentru ratele anuale calculate, dar și cu sancțiunea executării silite pentru nerealizarea rambursărilor anuale. Acest mecanism de intervenție și împrumut, finanțat din buget local și fonduri europene, poate asigura reabilitarea rapidă a orașului istoric, un obiectiv situat printre primele priorități ale pregătirii anului cultural 2023 în Timișoara”, conchide deputatul Marilen Pirtea.
