Marilen Pirtea, rector al Universității de Vest din Timișoara și vicepreședinte al Camerei Deputaților, care candidează pentru un nou mandat tot din partea PNL, comentează, cu două zile înainte de alegeri, situația Timișoarei, în contextul atribuirii în 2023 a titlului de Capitală Europeană a Culturii. Subiectul, consideră liberalul, este cu atât mai important cu cât vin alegerile generale, în urma cărora ar putea fi rezolvate probleme de infrastructură culturală a Timișoarei, din moment ce atât autoritățile locale, cât și cele centrale au cam neglijat acest aspect în ultimii ani.
„Dacă n-ar fi izbucnit pandemia, peste o lună Timișoara ar fi trebuit să îmbrace haina de capitală europeană a culturii. De peste patru ani, administrația locală și centrală erau la curent cu faptul că orașul nostru trebuie să aibă un program cultural în acord cu viziunea câștigătoare. Tot de atunci ar fi trebuit să se doteze cu o rețea de spații culturale capabile să primească evenimentele programate. Azi constatăm că suntem cu mâinile goale: nu s-a construit nimic; nu s-a programat nimic serios și nu s-a semnat un singur angajament. Se spune că au lipsit banii, dar se greșește. A lipsit încrederea. Nimeni n-a crezut cu adevărat în cei care-și asumaseră proiectul”, începe comunicatul de presă semnat de Marilen Pirtea.
În mod paradoxal, consideră deputatul, „pandemia dă o nouă șansă orașului”: de a mai beneficia de un răstimp de doi ani pentru pregătiri. „Pornim cu adevărat de la zero”, atrage acesta atenția. Eșecul, „recunoscut ca atare inclusiv de fosta administrația locală”, mai consideră Pirtea, aparține totodată și administrației centrale. „Și, nu încape îndoială că este un eșec evident al asociației care și-a asumat organizarea programului”, ține să mai menționeze Pirtea.
„Alegerile din septembrie au tranșat în privința administrației locale. Cele din 6 decembrie vor tranșa în privința administrației centrale. Va trebui ca administrația locală să tranșeze urgent în privința asociației mandatate să gestioneze Timișoara 2023”.
Deputatul menționează care ar fi, în opinia sa, cele mai importante condiții pentru a avea un proiect reușit. „Prima condiție a reușitei este ca Primăria, Consiliul Județean Timiș și Ministerul Culturii să lucreze mână în mână. Orice defecțiune în asamblajul Primărie – CJT – Ministerul Culturii poate compromite acest proiect. Aceasta înseamnă că trebuie să depolitizăm complet proiectul Timișoara 2023. Este cât se poate de clar că bugetul Timișoarei și al Timișului nu pot schimba fața orașului. Nu pot, prin ele însele, să ridice în doar doi ani o sală de concerte demnă de o capitală europeană a culturii, spații de expoziție, să restaureze cele două minunate sinagogi, să dea circuitului cultural un turn de apă, să restaureze un superb castel lăsat de 15 ani în ruină, să termine aripa uitată în șantier a Palatului Baroc, să înființeze câteva mici muzee care să diversifice o ofertă culturală — să o recunoaștem deschis — săracă. Toate acestea sunt dificile, dar nu imposibile. Însă un guvern deschis spre cultură poate asigura resursele necesare pentru ca România să primească așa cum se cuvine un public european avid de cultură. Mai adaug și faptul că de această mană culturală și logistică trebuie să beneficieze și celelalte orașe și comune ale județului — îndeosebi acolo unde județul e capabil să arate lucruri memorabile amatorului european de cultură”, își deschide Pirtea argumentația.
În plus, acesta mai consideră relevante și implicarea mediului cultural în proiect, așa cum ar trebui, democratizarea proiectului, organizarea unor festivaluri de amploare și un management pe termen lung. În baza acestor exigențe, concluzionează Pirtea, proiectul ar trebui unul care să aducă notorietate și la nivel regional și internațional Timișoarei, în general, și culturii din capitala Banatului, în special. Concret, liberalul spune:
„A doua condiție este să redăm mediului cultural local și național acces la conturarea programului. Proiectul Timișoara 2023 este al culturii și al oamenilor de cultură, nu al administratorilor politici. Aceștia trebuie doar să ofere cadrul de manifestare, care acum lipsește sau se află în mare suferință. Oamenii politici nu sunt chemați să organizeze evenimente, sunt însă chemați să le faciliteze.
A treia condiție pe care o întrevăd este ca nimeni care are ceva de spus în cultură să nu fie exclus din program. Programul ar trebui să permită evenimente de toate dimensiunile, de la cele grandioase la cele mici, de la cele pentru public popular până la cele de nișă. De la cultura înaltă, la cultura de masă. Nu doar artiștii să-și găsească un loc, ci și publicul. Acest rol îi revine asociației, pe care o dorim regândită, reconstruită, refondată cu oameni care cunosc managementul cultural, la curent cu ce poate oferi cultura locală, națională și internațională mai bun și mai potrivit cu tema.
A patra condiție este ca, din programul cultural ce se pregătește, Timișoara să iasă cu două sau trei festivaluri care să-i dea un profil cultural peren, mult dincolo de orizontul lui 2023. Iar logistica orașului trebuie să-i permită să susțină acest profil mulți ani de acum încolo.
În fine, proiectul Timișoara 2023 trebuie să facă din orașul nostru o capitală regională, chiar și dincolo de fruntariile noastre. Aici, rolul responsabililor politici și al managerilor culturali din asociație se conjugă. Acest obiectiv, cu rol de diplomație culturală pe termen lung, trebuie să fie asumat deplin. E o dimensiune ce a existat în intențiile inițiale, dar nu a fost pusă în practică”.
În final, în urma alegerilor parlamentare, deputatul speră ca cei trimiși de timișeni la București să poată conlucra cu cei aleși tot de aceștia pe plan local, acum puțin peste două luni. „Alegerile din 6 decembrie vor propulsa în Timiș o generație nouă de oameni politici, în acord cu cei aleși în septembrie. Am convingerea că vom ști să facem toți o singură echipă în slujba interesului comun”, încheie Marilen Pirtea, actual vicepreședinte al Camerei Deputaților.
