Acasă Actualitate Deşi are cea mai ridicată rată de analfabetism din UE, România alocă...

Deşi are cea mai ridicată rată de analfabetism din UE, România alocă mai mulţi bani pentru învăţământul superior, în detrimentul educaţiei de la bază

DISTRIBUIȚI

Un studiu recent realizat de Societatea Academică din România (SAR) arată că, România  în pofida faptului că are cea mai ridicată rată de analfabetism funcţional din Uniunea Europeană (aproximativ 40%),  alocă mai mulţi bani pentru sistemul universitar, în loc să investească substanţial în educaţia de la bază, respectiv în ciclul preşcolar, primar şi gimnazial. Astfel, România a alocat 1% din PIB pentru sistemul universitar. Aceasta însemnând o finanţare mai mare faţă de  media Europeană care, se situează la 0,7%. Mai exact, dacă România a alocat 1% din PIB pentru sistemul universitar, media europeană se situează la 0,7%. De altfel, ţara noastră şi Finlanda care a dat 1,2% pentru învăţământul preşcolar şi primar, respectiv 1,8% pentru învăţământul superior sunt singurele state din Uniunea Europeană care au alocat mai mulţi bani pentru învăţământul superior în comparaţie cu cel preşcolar şi primar. „Câtă vreme nu vom finanţa sistemul de învăţământ de la cele mai joase niveluri ne vom confrunta în continuare cu probleme extrem de grave precum abandonul şcolar masiv sau analfabetismul funcţional. În plus, nu ne putem aştepta nici la performanţă în mediul universitar atât timp cât mulţi dintre tineri intră nepregătiţi din punct de vedere al competenţelor de bază pe care ar fi trebuit să le deprindă din şcoală (de la capacitatea de a înţelege un text până la a face simple operaţii matematice)“, atrage atenţia Alexandru Manda, expert în politici educaţionale la Societatea Academică din România (SAR). „Pentru a depăşi acest moment, este nevoie să acceptăm că rolul educatoarelor, învăţătoarelor şi profesoarelor de gimnaziu/liceu este extrem de important şi că trebuie să le acordăm mai multe resurse, încredere şi, fundamental, să finanţăm şi să regândim întreaga rută preşcolar-primar-gimnaziu-liceu pentru ca alegerile şi opţiunile copiilor şi familiilor să fie adecvate şi acceptabile financiar. Astfel, o persoană la 18 ani ar putea ajunge competentă într-un anumit domeniu, independentă de părinţi, cu încredere în sine şi, nota bene, un student care să facă performanţă în universitar şi în cercetare. Invers este imposibil“, afirmă Daniela Vişoianu, preşedintele Coaliţiei pentru Educaţie. Şi preşedintele Asociaţiei „Edu Cer“, Ştefan Vlaston, subliniază că „învăţământul preuniversitar este mai important decât cel superior în sensul în care dacă nu ai o facultate îţi mai poţi găsi de muncă, dar dacă ai numai patru sau opt clase nu te angajează nimeni“. În realitate, însă, sistemul trebuie să susţină o educaţie de calitate pentru întreaga generaţie, nu doar pentru cei din universitar (care reprezintă numai între 25-30% dintre beneficiarii sistemului educaţional)“, mai spune Daniela Vişoianu.

Comentarii

comentarii