Interviu cu europarlamentarul PNL Cristian Buşoi
În Timişoara va avea loc o dezbatere despre oportunităţile europene ale oraşului de pe Bega, organizată de cotidianul ZIUA de Vest, la propunerea europarlamentarului liberal Cristian Buşoi, susţinută din punct de vedere financiar şi logistic de Marfin Bank. Dezbaterea va avea loc în 19 mai (urmând ca datele privitoare la loc şi oră să le facem publice în zilele următoare) Care este scopul acestei dezbateri?
Am avut iniţiativa de a propune ziarului ZIUA de Vest să organizeze o dezbatere pe tema oportunităţilor europene pentru Timişoara. Timişoara este primul oraş din România care s-a deschis către Vest, mult înainte de a deveni parte a Uniunii Europene, Timişoara a atras, de-a lungul anilor, numeroase investiţii străine, în special europene. Din păcate, în ultimii ani, există impresia că interesul investitorilor europeni a scăzut şi, în plus, Timişoara, ca şi România de altfel, nu folosesc pe deplin oportunitatea fondurilor europene. Sper să putem discuta deschis la această dezbatere despre ceea ce avem de făcut ca să schimbăm situaţia. Evenimentul va fi susţinut din punct de vedere financiar şi logistic de Marfin Bank.
Ce oportunităţi europene are Timişoara?
În primul rând, fondurile europene nerambursabile, pe diferitele programe operaţionale şi axe de finanţare. Apoi, şansa de a atrage în continuare investitori care să creeze locuri de muncă şi să contribuie la bugetul local şi naţional. Nu în ultimul rând, fonduri de investiţii care să susţină financiar diferite proiecte ale firmelor româneşti sau europene.
Cum stau România şi Timişoara, până în momentul de faţă, în ceea ce priveşte absorbţia fondurilor europene?
România se află pe ultimul loc, cu o rată de absorbţie (plăţi efective) de 8,6%. Pentru Timişoara nu am date foarte exacte, sper ca la dezbatere autorităţile prezente să poată oferi mai multe detalii. Am văzut cu toţii că s-au aprobat unele proiecte pentru Timişoara şi Timiş, important este însă ca ele să fie puse în aplicare şi plăţile să fie efectuate. Dacă în România numărul de proiecte aprobate este unul satisfăcător, implementarea acestora lasă de dorit, din cauze multiple: birocraţie, lipsă de fonduri pentru partea de cofinanţare, întârzieri la evaluare, lipsa resurselor umane la autorităţile contractante, nerespectarea întocmai a condiţiilor de finanţare şi, din păcate, în câteva cazuri, fraude.
De ce credeţi că în România şi în Timişoara fondurile europene sunt încă un lucru de care mulţi se feresc?
În primul rând, din cauza timpului de la depunerea proiectului şi până la semnarea contractului. Mulţi oameni de afaceri care au o idee nu pot sta doi ani să aştepte, condiţiile pe piaţă se pot schimba până atunci. Preferă, dacă e posibil, să ia un credit bancar şi să înceapă imediat. Apoi, unele condiţii pentru finanţare (negociate prost de România) îi descurajează. Nu în ultimul rând, există convingerea, din păcate întemeiată, că în unele cazuri fondurile europene se dau pe criterii subiective – apropierea de partidul de guvernământ, relaţii privilegiate cu cei care iau decizia aprobării proiectului, corupţie.
Cum vede Uniunea Europeană România prin lupa fondurilor europene?
Uniunea Europeană are un interes ca România să se dezvolte cu sprijinul acestor fonduri. Pe de altă parte, România are un interes major să atragă aceşti bani, dacă nu îi atragem ei rămân în bugetul UE. Dar acest lucru se răsfrânge negativ asupra fondurilor pe care o să le primim după 2013.
Cât mai beneficiem de aceste fonduri şi ce ar trebui să facă românii pentru a beneficia aşa cum trebuie de ele?
România va beneficia de fonduri europene cât timp va fi în Uniunea Europeană. Sigur, acum se discută intens în a se schimba filosofia acordării acestor fonduri după 2013, să se reducă fondurile alocate agriculturii şi politicii de coeziune şi să crească fondurile alocate proiectelor de mediu, energie, cercetare, inovaţie. Ca să putem beneficia cât mai bine de aceste fonduri trebuie ca autorităţile publice să considere cu adevărat o prioritate atragerea acestor fonduri. În condiţiile în care guvernul actual a decis tăierea cu 25% a salariilor celor care evaluează şi implementează proiecte şi micşorarea numărului de funcţionari, în condiţiile în care pe unele programe – dezvoltarea regională, măsura 322 – primul criteriu de acordare este cel politic, în condiţiile în care nu se alocă fonduri pentru cofinanţare, nu văd cum am putea recupera pentru a ajunge în final la o rată de absorbţie satisfăcătoare.
