O dezbatere publică de trei ore a avut loc vineri, 1 noiembrie 2024, la Primăria Timișoara. Conform legii, administrația trebuie să organizeze consultări publice pentru proiectele de hotărâri de consiliu local (HCL) cu caracter normativ, însă, în 2024, au avut loc doar patru astfel de dezbateri. Acest număr redus de consultări reflectă abordarea administrației Fritz față de timișoreni și sugerează o încălcare a cerințelor de transparență decizională reglementate prin legea 52/2003.
Dezbaterea a fost, însă, marcată de o lipsă de transparență și legalitate. Inițiatorul proiectului, primarul Dominic Fritz, nu a fost prezent, la fel și viceprimarul Ruben Lațcău sau managerul public Matei Creiveanu. În locul lor, dezbaterea a fost condusă de arhitectul-șef Gabriel Almăjan, fără ca membrii „comisiei” din primărie să fie prezentați oficial participanților.
Absența primarului Fritz, care dimineața s-a aflat în primărie și ulterior a plecat să-și rezolve actele pentru ceremonia de învestire programată pentru 12 noiembrie, a fost interpretată de antreprenori drept o sfidare. Fritz s-a întors în primărie în timpul dezbaterii, dar a ales să nu participe, iar la ora 15:45 a plecat cu mașina de serviciu Renault Megane, lăsându-i nemulțumiți pe antreprenorii și dezvoltatorii imobiliari timișoreni care contribuie semnificativ la bugetul local.
Sindicatul Angajaților din Primăria Timișoara și „Asociația Culturală Salvați Patrimoniul Timișoarei”, sprijinite de cetățeni, au solicitat această dezbatere publică pentru un proiect de HCL controversat care ar afecta proprietatea industrială privată. Proiectul prevede un regulament nou pentru transformarea fostelor zone industriale în zone urbane, dar este criticat de numeroase organizații și de antreprenori.
Data dezbaterii, stabilită pentru 1 noiembrie, a fost problematică, deoarece a coincis cu Ziua Morților și cu alte două evenimente de afaceri importante pentru Timișoara: Timișoara Food Summit și Gala Excelenței în Afaceri. Cu toate acestea, dezbaterea a atras totuși câțiva antreprenori, avocați, jurnaliști și consilieri locali, iar aproape 1000 de persoane au urmărit online pe Facebook.
Arhitectul-șef a fost ”protejat” de un alt arhitect controversat, consilierul local USR Răzvan Negrişanu, beneficiar al unor PUZ-uri cu dedicație. Negrișanu nu a participat la discuții ci doar i-a fotografiat cei prezenți, pregătind, ca și altă dată, postări denigratoare pe conturile de social media afiliate USR Timiș.
Pe parcursul celor trei ore, arhitectul-șef Almăjan a evitat subiectul principal și a vorbit în general despre noul Plan Urbanistic General (PUG) și responsabilitățile dezvoltatorilor privați. Printre principalele cerințe ale antreprenorilor au fost rescrierea regulamentului, clarificarea cotelor de teren și proporționalitatea investițiilor. De asemenea, s-a ridicat problema conformității cu legislația națională și europeană privind protecția proprietății private.
Antreprenorul Marius Cristescu, de la Grupul de firme Bega, a declarat că dezvoltarea orașului ar trebui să fie discutată și agreată cu investitorii locali, iar noul regulament să fie adaptat specific nevoilor Timișoarei după elaborarea Codului de Procedură în Urbanism, prevăzut pentru 2025.
“Mă puneți să construiesc o școală sau o grădiniță, să fac blocuri sau altceva, să fac străzi, să trag utilități. La această masă suntem investitori care am băgat mulți bani în acest oraș în ultimii 30 de ani. Nu mi se pare normal că orașul să se dezvolte doar cum doriți dumneavoastră, pentru simplu fapt că fără a fi noi consultați, cineva v-a numit pe PNRR pe funcția pe care o ocupați. Apropo de PNRR, mi se pare absurd să se aprobe această hotărâre de consiliu, atâta timp cât statul român este obligat să facă Codul de Procedură în Urbanism, până în martie 2025. După ce se dă această lege, mi se pare normal să venim noi cu completări specifice orașului, prin hotărâre de consiliu local. Cred că trebuie să existe o mediere între părți, dar una justă. Nu va fi o naționalizare, pentru că mp obligă să donez. Faptul că mă obligă să donez și să contruiesc nu mă deranjează. Sunt absolut de acord să fac ceva pentru orașul ăsta în care m-am născut și trăiesc de 55 de ani. Însă vrem ca toți investitorii, români sau străini, să aibă același tratament. Să știm – 5% din investiție ca bani, 5% din teren sau ce procent se hotărăște, dar să fie același pentru toți. Nu puteți să veniți să cereți la unii 50%, iar la alții 1%. Toți vrem să facem obiective sociale pentru oraș dar trebuie stabilit un procent just, fără discriminări. Acea comisie de negociere nu poate să ceară unuia 1% și altuia 50% sau pe mine la o investiție de un milion de euro să bag un milion și pe altul la o investiție de 100 de milioane, tot un milion. Trebuie impusă o proporționalitate”, a declarat Marius Cristescu.
De asemenea, consilierul local Simion Moșiu a atras atenția asupra încălcării dreptului la proprietate privată, prevăzut de Constituție, cum ar fi articolul 44 din Constituție, Codul Civil sau legile 33/1994 și 255/2010. Majoritatea consilierilor locali din vechiul mandat nu s-au prezentat, probabil nefiind interesați de subiect.
Tiberiu Negrei, liderul Sindicatului Liber al Salariaților din Primăria Timișoara a atras atenția că de patru ani de zile se încalcă constant, în promovarea hotărârilor CLT și ale dispozițiilor primarului principiul transparenței, așa cum cere legea privind transparența decizională în administrația publică.
Ilie Sîrbu, coordonator de proiecte la Asociația “Salvați Patrimoniul Timișoarei” a atras atenția asupra derapajului privind atentarea la proprietatea private, comparând încercarea administrației Fritz, cu naționalizarea forțată din anii ’50, respectiv infamul decret nr. 92 din 19 aprilie 1950.
Dezbaterea a fost marcată de opinii critice din partea altor participanți, inclusiv reprezentanți ai unor companii mari din Timișoara, precum Dedeman și Alber Holding Development, și de antreprenori locali afectați de reglementările propuse.
Cereri de lămurire privind controversata Comisie de Negociere și procedurile vag definite au avut și Oana Simionescu, directorul Faber, care e parte dintr-o zonă cu regim industrial, Claudiu Popa, director regional la Dedeman, Emanuel Lupașcu de la Constructim SA, avocat Roxana Jurjuț, Andreea Kiss și Bogdan Dubină de la proiectele imobiliare Paltim și 1 Iunie, Ciprian Cădariu de la Alber Holding Development, cu proiectele Nord One, Vivalia, City of Mara și alte terenuri, Alber investind peste 150 de milioane de euro în aceste proiecte din Timișoara.
Darius Jumanca, omul de afaceri cu multe realizări imobiliare și care este cel mai interesat de zona Antenelor prin transformarea unui spațiu fost industrial în cartier, s-a declarat direct afectat de viziunea celor din primărie față de acest sit. El s-a referit și la un alt aspect:“Există o experiență care nu este foarte pozitivă legată de proiectul de restaurare a clădirilor monumente istorice. Am vreo 5 clădiri vechi restaurate, dacă nu mai multe și chiar le-am pus în operă. Nu am fpcut asta prin programul de sprijin al primăriei. Nu știu acum câte clădiri istorice s-au restaurat cu primăria. Eu nu am reușit. Acum când se face acest nou regulament, sper să nu fie pe aceeași direcție ca și cu clădirile istorice, pentru că o spun la modul cel mai serios, există riscul să se blocheze dezvoltarea orașului. Aștept de la primărie implicare, la modul serios, implicarea față de cetățeni să se regăsească și într-o implicare pentru firmele care investim în acest domeniu.
În concluzie, dezbaterea publică a fost considerată nevalidă din cauza absenței inițiatorului, primarul Dominic Fritz, care a avut însă tupeul de a-și lăuda activitatea, în aceeași seară, în fața oamenilor de afaceri din Timișoara, la Topul Firmelor organizat de CCIAT. Antreprenorii solicită clarificarea regulamentului și ca amendamentele să fie incluse într-o minută oficială, ce va fi publicată de Primăria Timișoara. Totodată, proiectul de HCL nu poate fi supus votului în consiliul local mai devreme de 10 zile de la publicarea minutei.
Pentru a urmări întreaga dezbatere, accesați Facebook.
