Acasă Economic Dezbatere la Timișoara: Pot fi imigranții o resursă de forță de muncă...

Dezbatere la Timișoara: Pot fi imigranții o resursă de forță de muncă pentru angajatorii din România?

2701
DISTRIBUIȚI

Coaliția pentru Drepturile Migranților și Refugiaților (CDMiR), Academia de Advocacy și partenerii – Asociația Română pentru Promovarea Sănătății și Centrul de Cercetare și Comunicare Interculturală Iași – vor organiza la Timișoara dezbaterea cu titlul ”Lucrătorii din statele terțe pot fi o resursă de forță de muncă pentru angajatorii din România? Dacă da, în ce condiții salariale?”

Evenimentul este organizat cu sprijinul Institutului Intercultural Timișoara și va avea loc vineri, 29.09.2017, între orele 10:00 – 14:00, la Universitatea de Vest, Bd. Vasile Parvan nr. 4, sala 601.

Scopul întâlnirii este de a discuta cele două perspective – a angajatorilor și a potențialilor lucrători migranți – și de a oferi posibile soluții pentru modificarea cadrului legal. Facilitarea accesului străinilor pe piața muncii ar acoperi o nevoie reală de fortă de muncă și astfel ar contribui la creșterea economică și la scăderea indicelui de dependență (raportul între populația activă și populația inactivă).

Migrația masivă a românilor, inclusiv a celor care posedă înaltă calificare în diverse domenii, a dezechilibrat cererea și oferta pe piața muncii din România. Pe de-o parte, angajatorii sunt îngrijorați de faptul că își pierd resursele umane și nu au soluții să înlocuiască această pierdere, iar pe de altă parte străinii din afara UE, potențiali candidați la aceste locuri de muncă, se confruntă cu bariere legale și procedurale care le îngreunează accesul la piața muncii din România.

Încercând să își găsească soluții, angajatorii români încep să privească și să atragă forță de muncă din țările vecine și nu numai, care nu fac parte încă din marea familie europeană. Deși părțile s-ar înțelege să coopereze, angajat – angajator, totuși acestea se confruntă în plus cu bariere legislative specifice lucrătorilor din state terțe. Prevederile legale în vigoare și anume OUG nr 194/2002 și OG nr 25/2014, care stipulează limita minimă salarială pentru lucrătorii înalt calificați la nivelul a 4 salarii medii brute pentru un contract de muncă cu normă întreagă. Salariul mediu brut în vigoare de la 20 februarie 2017 este de 3.131 lei, prin urmare, pentru un lucrător înalt calificat, salariul minim brut ar trebui să fie de 12.524 lei. Acest nivel excede salariile practicate pe piața muncii pentru românii înalt calificați. Prevederile actuale ale legislației cu privire la condițiile de angajare și de prelungire a dreptului de ședere temporară în scop de muncă produc distorsiuni pe piața muncii, în special pentru lucrătorii înalt calificați. Obligația de a plăti un lucrător înalt calificat cu de 4 ori salariul mediu brut pe economie crează o competiție neloială cu lucrătorii români care ocupa aceeași poziție în aceeași firmă și se dovedesc descurajante pentru angajatorii din România, care doresc să suplinească lipsa forței de muncă autohtone cu lucrători străini. Mărturie stă și faptul că numărul lucrătorilor străini înalt calificați din România este foarte mic, de aproximativ 100 pe an (162 de lucrători străini în 2016, conform Inspectoratul General pentru Imigrări (IGI)), deși interesele economice ale României ar trebui să încurajeze dezvoltarea industriilor cu valoare adăugată mare.

Ținând cont de exodul cetățenilor români, inclusiv cei cu înaltă calificare în căutarea unui loc de muncă în state membre UE și nu numai, criza de forță de muncă înregistrată de România prezentă, intenția cetățenilor din statele terțe vecine de a-și găsi loc de muncă în România, nevoia angajatorilor români de a ocupa locurile de muncă disponibile cu forță de muncă calificată și bazat pe aceste analize, Coaliția pentru Migrație propune și susține următoarele modificări legislative:

  1. Impunerea obligativității ca, pentru obținerea vizei pentru lucrătorii înalt calificați să se facă dovada mijloacelor de întreținere la nivelul a 1,5 salarii mediu brute pe țară pentru întreaga perioadă înscrisă în viză.
  2. Reducerea pragurilor de salarizare impuse pentru prelungirea dreptului de ședere temporară în scop de muncă la nivelul câștigului salarial minim brut garantat în plată. În cazul lucrătorilor înalt calificați, salariul trebuie să fie la nivelul de cel puțin 1,5 ori câștigul salarial mediu brut.
  3. Aplicarea acelorași obligații cu privire la nivelul salariului înscris în contractul de muncă al personalului plătit din fonduri publice și al celui plătit de angajatori privați.

Comentarii

comentarii