Lipsa finanțării cercetării din sectorul agricol continuă să ridice mari nemulțumiri în rândul cercetătorilor din Timiș. Practic, după 33 de ani de când agricultura s-a liberalizat, statul român continuă să ignore cercetarea și evita să o finanțeze, iar efectele sunt dezastruoase.
Finanțarea cercetării în agricultură prin ADR Vest?
“Putem spune că finanțarea cercetării românești lipsește cu desăvârșire. Dacă vom observa prevederile legii nr. 153, cercetatorul agricol român este cenușăreasă, cel mai prost plătit din grilă. De aceea Stațiunea de Cercetare și Dezvoltare a Agriculturii (SCDA) Lovrin se bucură foarte mult când primește banii de la APIA. Le mulțumesc că întotdeauna au fost foarte promiți și au dat subvențiile la timp. Din păcate, sunt puțini ani de când o instituție de cercetare din România primește și banii pentru salariile angajaților, dar și aceea sunt foarte puțini”, a declarat Marinel Horablaga, directorul SCDA Lovrin.
Bugetul SCDA Lovrin este de 20 de milioane de lei, dintre care 3,2 milioane reprezintă subvenția de la bugetul de stat, iar restul înseamnă fonduri strânse de stațiune prin valorificarea producției agricole ca rezultat al cercetării. De fapt, banii pentru salarii sunt de 7-8 milioane de lei, nu 3,2 milioane lei. Așadar, din ceea ce instituția produce și valorifică în fiecare an finanțează și bugetul pentru salarii, iar 80% din sumă este folosită numai pentru cercetare. Alte surse de finanțare nu există în afară de promisiuni și vorbe din partea statului. SCDA Lovrin este o instituție publică și la sfârșitul anului trebuie să predea banii obținuți în bugetul de stat. Totuși, a venit și o veste îmbucurătoare. Sorin Maxim, directorul Agenției de Dezvoltare Regională Vest Timișoara, a dat asigurări că, în curând, vor fi alocate fonduri prin ADR Vest și pentru cercetare agricolă.
“Nădăjduim că va veni cu adevărat această finanțare mult așteptată, numai să nu sperăm degeaba. Scopul stațiuni este de a crea hibrizi și soiuri performante și de calitate, care să fie un colac de salvare nu numai pentru fermierii din zona de vest și din întreaga țară. Stațiunea de la Lovrin a fost un reper și sper să redevină un reper pentru agricultura și cercetarea românească. Astăzi ne luptăm să ajungem la ceea ce a fost cândva stațiunea. Progresul nu poate să existe fără inovare, iar renovarea nu poate exista fără cercetare”, a concluzionat Horablaga.
“Bateți-vă ca SCDA Lovrin să devină institut…!”
În această conjunctură, Dimitrie Muscă, fondatorul Combinatului Agroindustrial Curtici, prezent la dezbatere, a venit cu soluția: “Ar trebui să vă bateți ca să deveniți institut de cercetare. Acum, aveți și un sprijin real, pe prof. Valeriu Tabără, președintele ASAS. Atât timp cât el este președintele academiei vă va susține în acest demers necesar”. Muscă a dat exemplu soiul de grâu Biharia, creat de o echipă condusă de ing. Gheorghe Bunta, la SCDA Lovrin, care a dat producții de 9020 kg la hectar la ferma de la Curtici. E un exemplu elocvent că cercetatorii de la Lovrin știu să își facă treaba bine și pot avea și rezultate excelente, dar pentru asta au nevoie de mai multă finanțare și de mai mult sprijin. Statutul superior al unui institut de cercetare le va oferi tot ceea ce au nevoie pentru a putea da rezultate și mai bune. Atunci și finanțarea va fi reală și puternică.
Soiul Biharia obținut în laboratoarele SCDA Lovrin “s-a bătut” în ferma de la Curtici cu genetica extraordinară a soiurilor de grâu din Franța, unde cercetarea este finanțată masiv de stat. “Am folosit un soi francez care l-a bătut pe cel de la Lovrin, dar acesta reflectă banii unei țări investiți în cercetare agricolă. La noi sunt banii unei mici stațiuni din Timiș și tot a dat rezultate bune. Domnule director, Horablaga, și domnule rector al USV, Cosmin Popescu, bateți-vă ca SCDA Lovrin să devină institut. E soluția și șansa acordată cercetării agricole autohtone să putem avea un real progres. Aveți tot sprijinul nostru și cred că ar trebui să fiți mai tupeiști în această direcție”, a fost mesajul lui Muscă.
De fapt, proiectul de schimbare a statutului SCDA Lovrin din stațiune în institut de cercetare a fost înaintat de Marinel Horablaga cu trei – patru ani în urmă. Evident că dosarul este uitat prin sertarele MADR. “Atragem atenția că este nevoie de reorganizare serioasă a cercetării agricole românești pentru a avea și rezultate mai bune în competiția grea cu marele institute de cercetare din străinătate”, a subliniat Horablaga. Mai mult, pentru a fi cât mai eficienți, este nevoie de institute de cercetare regionale, atunci vor putea fi abordate teme de interes pentru fermierii din imediata apropiere, fiindcă numai așa se cunosc cel mai bine nevoile lor și comunicarea cu cercetătorii va fi mai eficientă.
“Acesta trebuie să fie rolul cercetătorului, de a fi prezent alături de fermier, să îl ajute cu informații și soluții cât mai exacte. Atunci se va putea face și o zonare a soiurilor și hibrizilor cât mai aplicată. Știm cu toții că este posibil să vină soiuri și hibrizi foarte productivi în vestul țării, dar să nu aibă aceleași rezultate în Sud. De aceea este nevoie de o zonare exactă a acestora, fiindcă pot fi limitate de condițiile anumitor climate sau microclimate specifice. E nevoie de zonarea soiurilor, iar existența unui institut regional performant ar putea să facă acest lucru”, a tras concluzia Horablaga. Ideea înființării institutului regional de cercetare agricolă la Lovrin a primit sprijin de la Varujan Pambuccian, din cadrul Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul României, prezent la Timișoara.
“Dacă aveți proiectul realizat, vă rog să mi-l dați, iar eu am inițiativă legislativă și îl pot promova în Parlamentul României. Știu ce trebuie făcut ca să treacă. Să îmi dați textul, avem câteva discuții pe Zoom și inițiem proiectul de lege”.
Rectorul Cosmin Popescu a înaintat ideea că trebuie protejată cercetarea din România. “Am vorbit cu domnul Valeriu Tabără. Propunerea noastră este că trebuie să facem inclusiv acea amprentare genetică. Ce inseamnă asta? Tot ceea ce se obține la SCDA Lovrin pe cele 7 – 8 direcții de cercetare, grâu, ovăz, orz, porumb, cânepă, horticultura sau plante furajere etc., să introducem prin legislație amprentarea genetică. Astfel, să nu ne trezim că, după ani de cercetare aici, în țară, un cercetător pleacă așa cu rezultatele cercetării și ne trezim că le omologhează în Anglia, Franța, SUA, sau Germania, cum s-a întâmplat de atâtea ori de-a lungul istoriei, iar România a pierdut enorm”.
