Comisarul-şef Doinel Malcoci, preşedintele Sindicatului Poliţiştilor Timiş, a trimis o scrisoare deschisă, prin care cere actualului ministru de Interne, Radu Stroe, să ia măsuri concrete şi urgente pentru refacerea imaginii degradate a poliţiştilor. Malcoci susţine că situaţia este atât de gravă încât cetăţenii se vor debarasa de poliţie, pentru a căuta soluţii alternative.
Cetăţenii se vor debarasa de poliţie
“Pentru faptul că respectăm şi iubim profesia de poliţist si, mai cu seamă, pentru că activitatea de poliţist este singura noastră sursă de venituri, avem dreptul de a vă aduce la cunoştinţă câteva aspecte concrete, care au dus şi duc la degradarea sistematică a imaginii Poliţiei Române în relaţia sa cu cetăţeanul. Suntem foarte aproape de momentul când cetăţenii, comunităţile se vor debarasa de instituţia Poliţiei Române şi de autoritatea ei, preferând soluţii alternative sau chiar liberul arbitru, atunci când siguranţa fiecăruia şi ordinea publică vor fi ameninţate”, susţine Malcoci. Principala cauză a respectivei atitudini cetăţeneşti, în opinia comisarului Malcoci, este aceea că poliţiştii sunt folosiţi excesiv pentru treburi şi chichiţe funcţionăreşti, de interior, în loc să-şi concentreze energia şi timpul în folosul ordinii publice şi al problemelor de siguranţă a cetăţeanului. Mai concret, publicul a aflat şi observă că poliţiştii lucrează mai mult pentru confortul ierarhic al şefilor (de formaţiune, de secţie, de judeţ, de direcţie etc.) decât pentru comunitate. Mai mult, publicul este enervat peste măsură de activităţile en-gros pe care poliţia le face din când în când, atunci când situaţia s-a degradat peste măsură. Oamenii circulă în Europa, veştile circulă de acolo spre România şi bate la ochi disperarea cu care, doar la noi, sunt organizate tot felul de „năvoade” iar în comunitatea europeană poliţiştii acţionează în mod continuu, constant şi eficient. “Se reproşează, domnule ministru Stroe, că şefii noştri sunt încurajaţi de conducerea centrală să acţioneze prioritar pentru calitatea FORMEI şi să ignore, până la plictis, problemele de FOND”, scrie Malcoci.
Documentul explică:
1. Politiştii îşi desfăşoară activitatea tot mai mult în birou, pentru raportările, respectiv sintezele, care trebuie comunicate (de multe ori în paralel şi pe mai multe căi de comunicare), în urma acţiunilor dispuse, de către eşaloanele superioare, din birourile de la Bucureşti care sunt izolate, până la ridicol, de realitate specifică a situaţiei, diferită de la un judeţ la altul.
2. Măsurând, pe ceas, timpul alocat sintezelor, analizelor şi raportărilor care trebuie redactate şi suplimentate de mai multe ori, până se ajunge la pretenţiile stilistice sau cantitative agreate la Bucureşti, este evident că poliţişti sunt folosiţi mai mult ca scriitori sau contabili. Astfel, poliţiştii înşişi s-au transformat în „servicii de suport” pentru Forma fără Fond a poliţiei.
3. Măsurând apoi şi timpul consumat pentru discursuri moleşitoare în şedinţe, „analize” si bilanturi cu indicatori şi obiective „nou-nouţe” dar, în realitate, preluate copy-paste din cuvântările citite anii trecuţi de către alţi împuterniciţi la comandă. Comandanţi poate de bună credinţă, dar care stau cu geamantanul la uşă, pentru că nu-s de-ai locului sau, cum bine se spune, ei n-au nici un rost pe-acolo…;
4. Semne concrete privind goana după cantitate în detrimentul calităţii sunt direct vizibile în conceptul „+1”, element cu valoare doar la Bucureşti şi pentru împuterniciţi dar care nu rezolvă situaţia publicului.
“Pasiunea pentru POLIŢIA DE VITRINĂ i-a prins aşa de mult pe conducătorii instituţiei, încât ei acordă resurse doar pentru vizibilitate, nicicum pentru servicii de calitate acordate cetăţeanului. Acum este clar de ce autoritatea centrală de ordine publică a statului nu a mişcat un deget pentru a nu se aviza uniformele poliţiştilor locali şi colantările autovehiculelor acelora care, toate imită imaginile de marcă ale Poliţiei Române. Practic, nici nu este înregistrat setul de logo-uri, grafică şi ţinute al poliţiei naţionale. La început, lumea şi jurnaliştii se întrebau cum de foştilor poliţişti, transferaţi de la MAI la primării, li se îngăduie acest furt de imagine. Inclusiv, culmea tupeului: folosirea tricolorului pe logo-ul de pe maşinile poliţiei locale! Toate copierile fiind făcut cu o maximă timiditate, pentru că termenul de „LOCALĂ” este scris mărunt-mărunt, faţă de elementele copiate de la poliţia de stat. Astfel, strada pare cu adevărat protejată de poliţie.
Realitatea este însă, ca de obicei, diferită, domnule ministru Stroe! Poliţiştii locali îşi depăşesc deseori atribuţiile conferite şi limitate prin lege. Iar, poliţiştii MAI-ului, trimişi să-şi realizeze indicatorii „de carton” agreaţi de Bucureşti, sancţionează -şi ei- excesiv cetăţenii, cu precădere pe cei obişnuiţi, lucru care duce la imaginea din ce in ce mai proastă a instituţiei şi la o marire a distantei fata de omul de bine. Excesul de „performanţă” a distrus deja cooperarea civică a cetăţeanului de rând cu instituţia. O colaborare spontană şi benevolă, atunci când este nevoie de martori sau de culegere de informaţii simple, banale, dar utile pentru precizarea unei probleme de interes poliţienesc”, se arată în scrisoare.
5. Evaluarea poliţiştilor de către şefii lor ierarhici a devenit încărcată de subiectivitate. Ea nu mai exprimă clar, valoarea poliţistului şi a muncii sale, de unde ar rezulta faptul că pentru a fi analizaţi obiectiv, ar trebui să existe (pentru evaluare) doar doua calificative, respectiv: „corespunzător” sau „necorespunzător”. Noi avem convingerea că astfel se vor elimina toate neajunsurile existente prin larga nuanţare de aprecieri care sunt practicate în momentul de faţă;
6. Pentru a-şi păstra “scaunele”, majoritatea şefilor de pe toate treptele ierarhice nu raportează problemele reale cu care se confruntă poliţistul de rând, lucru care duce la necunoaşterea reală a situaţiei din teren;
7. Evaluarea pentru interior este adevarat că o fac şefii din instituţie, însă “barometrul” pentru instituţie, nu este suma aprecierilor din interior, ci satisfacţie cetăţeanului, faţă de serviciile pe care le plăteşte. Cetăţeanul are dreptul să ceară ca poliţistul să fie protectorul, partenerul său social şi, în acelaşi timp justiţiarul corect şi eficient.
“Dar, înalt subordonaţii dumneavoastră nu sunt interesaţi de cel care îi plăteşte, de cetăţean. Domnule ministru Radu Stroe, încercaţi un audit al celor care vă dau sintezele despre activităţile poliţiştilor, exceptând triumfalele „năvoade”. Încercaţi un audit sumar, pornind, cel puţin, de la reflectarea în mass-media a satisfacţiei cetăţenilor faţă de instituţia poliţiei. Dar, vă rog, puneţi să se măsoare SATISFACŢIA cetăţeanului, nu „încrederea”, cum se face de obicei. Ştiţi, încrederea, ca şi speranţa, durează mai mult, până ce …pier. SATISFACŢIA n-are inerţie. Ea ori este ori nu este. Scurt şi clar!
Vă mulţumesc, alături de membrii organizaţiei noastre teritoriale şi aşteptăm reacţia dumneavoastră la aceste sesizări”, susţine comisarul-şef Malcoci, în încheierea documentului.
