Primarul Dominic Fritz a avut un discurs nu prea potrivit de 1 Decembrie, Ziua Națională a României, dar poate acceptabil de 1 Iunie, Ziua Copiilor. Primarul s-a adresat timișorenilor, copiilor și… românilor, spunând că sărbătorim un eveniment ”care s-a întâmplat acum peste 100 de ani”. Edilul a amintit și că primarul Timișoarei a scris în raportul lui din 1918 că ”o gâscă ajunsese să coste 200 de coroane, cam cât costa o vacă în vremuri de pace”. Probabil, peste ani, un viitor primar al Timișoarei își va aminti cum Fritz a scris în raportul său din 2021 că gigacaloria costa de câteva ori mai mult decât în vremuri de ”pace”.
Iată discursul integral al primarului Fritz:
”Dragi timișoreni, dragi copii, dragi români
Sărbătorim un eveniment care s-a întâmplat acum peste 100 de ani și care este o zi de bucurie. Dar cred că e bine să ne amintim că anii care au precedat acestei zile, anii de dinainte de 1918, au fost ani de război. Au fost ani foarte grei în toată Europa, în România, dar și în Timișoara.
Timișoara a fost un oraș din care au plecat foarte mulți oameni în război. Aici, datorită conexiunii cu calea ferată, s-au întors de pe front foarte mulți răniți, bolnavi. Timișoara din acei ani a dus o luptă pe mai multe fronturi, mai ales la nivel local. Aproape 13.000 de timișoreni, aproximativ 20 la sută din populație, au plecat la război. Iar cei care au rămas aici au avut foarte multă responsabilitate. În anii de război s-au creat la Timișoara 31 de spitale de campanie, cu 6000 de paturi, în multe cartiere. Iar femeile din cartiere au avut grijă de bolnavi, indiferent dacă au avut sau nu o formare medicală. Întreaga comunitate timișoreană s-a mobilizat în acei ani.
Nu au fost ani ușori pentru timișoreni, care au avut de trecut și peste o inflație. Primarul de atunci a scris în raportul lui din 1918 că o gâscă ajunsese să coste 200 de coroane, cam cât costa o vacă în vremuri de pace. Timișorenii au avut foarte puțini bani, dar cu toate acestea au încercat să ajute cât se poate. Iar pentru că orașul nu a avut destui bani, toți cei bogați au făcut un fond care se numea „Inimă bună” și au strâns peste 1 milion de coroane pentru a avea grijă de copiii rămași orfani în timpul războiului, de cei în vârstă care nu aveau niciun sprijin. A existat un spirit de solidaritate și generozitate foarte mare. Totul într-un context politic complicat. Lumea se întreba ce să se întâmple cu Banatul: să facă parte din Imperiul Austro-Ungar, să se îndrepte către Serbia sau să se unească cu celelalte țări române. Și în ciuda acestor crize, în ciuda acestor dezbinări, timișorenii au găsit o energie pozitivă ca să treacă peste acești ani.
Toată țara era după război într-o așteptare a Unirii. Delegații care s-au dus la Alba Iulia au declarat într-un glas „Noi vrem să fim o țară unită!” Au îndrăznit să viseze și chiar dacă visul lor nu s-a îndeplinit imediat, pentru că aici, noi, cei din Timișoara, am mai așteptat aproape un an până s-a produs această Unire. Aproape 100.000 de oameni s-au dus la Alba Iulia, aproape 1000 au fost delegați și au spus: „Noi vrem să fim o țară unită și noi credem că România, ca o țară unită, are un viitor”.
Istoria nu se repetă niciodată, iar noi suntem într-o altă situație azi. Dar cred că este bine să ne amintim astăzi că această sărbătoare, această zi sfântă și de bucurie a cerut de la români sacrificii, vise, ambiții, implicare, generozitate. Și noi, astăzi, suntem chemați să construim această Românie la care visăm implicându-ne fiecare. Și am văzut această implicare în ultimul an. Am văzut medicii și asistentele medicale în spitale, polițiștii, dar și profesorii și învățătorii care în școlile și grădinițele noastre au avut o situație dificilă. Părinții care de acasă au încercat să jongleze și munca și familia. Toată lumea s-a implicat și cred că e important să găsim energie și inspirație în exemplul dat de cei de la 1918, să ne implicăm în continuare în familiile noastre, în comunitățile noastre, pentru Timișoara și pentru țară.
Pentru că până la urmă schimbarea mare nu va veni de sus, ci va veni de jos, din fiecare dintre noi. Pentru că și Unirea, deși a fost Marea Adunare de la Alba Iulia, deși s-a negociat la Paris, iar Regina Maria s-a implicat diplomatic, a fost, de fapt, voința tuturor românilor. A venit de jos în sus și nu de sus în jos.
Haideți, acum când intrăm în această perioadă de sărbători, când intrăm în noul an, fiecare dintre noi să se gândească cum poate să contribuie, cum poate să ajute pentru ca România să fie un pic mai aproape de acea țară la care visăm cu toții.
Vă mulțumesc pentru implicarea și răbdarea de care ați dat dovadă în acest an și sunt convins că vom avea un an 2022 și mai bun”.
”Ceremonia de la Timişoara, dedicată Zilei Naţionale a României, a avut loc în Parcul Central Anton Scudier. Evenimentul a fost unul restrâns, la care au putut participa cel mult 200 de persoane, cu Certificat Verde. Totodată, parada militară s-a redus la o scurtă defilare, de câteva minute, a Detaşamentului de Onoare din cadrul Garnizoanei Timişoara.
