Acasă Politica Dominic Fritz: „Pentru patrimoniu, este foarte clar că acești opt ani din...

Dominic Fritz: „Pentru patrimoniu, este foarte clar că acești opt ani din administrația Robu sunt opt ani pierduți, sunt un eșec”

DISTRIBUIȚI

În conferința de presă din 1 iulie, desfășurată în Piața Traian, Dominic Fritz, candidatul alianței USR PLUS la Primăria Timișoara și-a prezentat viziunea și planul pentru clădirile istorice. Și de această dată, motivul discursului său a fost, în primul rând, critica administrației Robu și „nepăsarea acesteia din ultimii opt ani”.

Încă de la început, Fritz vorbit despre „lipsa de respect, lipsa de interes al administrației cu care sunt tratate clădirile istorice în Timișoar”, dând chiar exemplul Pieței Traian. În plus, acesta a atras atenția că și proiectele de reabilitare a zonelor istorice cu care se laudă Robu nu sunt, în mare parte, nici măcar ideea lui.

„Nu cred că cineva și-ar fi imaginat după Revoluție că distrugerile lui Ceaușescu ar fi continuat după revoluție, și mai rău: retrocedări ilegale înstrăinarea clădirilor istorice către clanuri interlope, dezinteres total, până la ruinarea cu intenție a unor clădiri istorice, cum am văzut, de exemplu, la Casa Muhle. Din păcate, domnul Robu nu a învățat nimic din Sibiu, de la un primar de acolo cu nume Klaus Iohannis, care a reușit să aducă Sibiul, cu tot cu patrimoniu, pe harta culturală a Europei. A reabilitat tot orașul istoric, până la ultima piatră. Dacă nu primește domnul Robu îndrumare de la noi, măcar de la Klaus Iohannis ar trebui să învețe. Chiar dacă există modele, domnul Robu pare că le știe pe toate. Și dacă le știe pe toate, aș vrea să-i pun câteva întrebări:

De ce, în ultimii opt ani, nu funcționează programul de reabilitare al Primăriei? De ce s-au finanțat exact zero clădiri? De ce nu există niciun birou în Primărie care să se ocupe cu clădirile istorice. De ce sediul PNL stă nelucrat? Vedem doar o schelă. De ce vedem doar o schelă pe clădirea Liceului Lenau? De ce am văzut o schelă pe clădirea Colegiului Tehnic de Vest? Acum a fost dată jos și clădirea tot în paragină stă. De ce Piața Libertății, unde trei laturi și jumătate aparțin statului, încă este nereabilitată? De ce domnul Robu se laudă cu reabilitarea centrului, care a fost un proiect predat la cheie de primarul anterior, Ciuhandu, dar nu a continuat așa cum era prevăzut, cu faza a doua, Cetate II. Tot ce s-a făcut în centru a fost un proiect preluat, iar după aia nu s-a mai întâmplat nimic”, a spus Fritz.

Acesta a mai criticat atitudinea lui Robu față de proiectele pentru clădiri istorice care deja existau când a devenit primar: „Pentru patrimoniul Timișoarei este foarte clar și vizibil, pentru toată lumea, că acești opt ani din administrația Robu sunt opt ani pierduți, sunt un eșec. Ce doare cel mai mult este că nici măcar clădirile care sunt în proprietatea primăriei nu sunt administrate așa cum trebuie. Primăria Timișoara este, de fapt, o frână în reabilitarea clădirilor istorice. Primăria Timișoara deține mai multe apartamente în foarte multe clădiri private, dar refuză să participe la fondul reparație în asociația de proprietari, iar mai apoi amendează aceste clădiri. Este o situație total absurdă!

Ce este și mai frustrant este că domnul Robu nu a pornit de la zero, a pornit cu un proiect. Centrul de Coordonare pentru Reabilitarea Clădirilor Istorice (aflat chiar în Piața Traian – n.r.), acest centru a fost reabilitat. A fost făcut un birou, și, din 2013, un an după ce domnul Robu a devenit primar, s-a închis. Este simbolul perfect pentru interesul sau dezinteresul administrației Robu. A fost un proiect al GTZ-ului, o agenția a guvernului german – întâmplător, și primul meu angajator –, avea un proiect foarte mare de reabilitare, a fost și finanțate din partea unei bănci germane de dezvoltare, dar toate aceste lucruri au fost desființate de Nicolae Robu și nu s-a mai întâmplat nimic. (…) Eu am venit în 2003 în Timișoara și Piața Traian arată exact cum arată acuma… după 17 ani!”.

Fritz spune că nu doar clădirile istorice din Piața Traian au ajuns să fie degradate din cauza administrației Robu. Pe lângă Cetate, unde s-au mai făcut reparații, useristul spune că vrea să „redea strălucirea” și celorlalte zone cu clădiri istorice: Fabric, Iosefin și Elisabetin, Alianța USR PLUS are în planuri să revitalizez și din punct de vedere economic și cultural aceste zone, nu doar vizual, a mai precizat Fritz.

Paula Romocean, cea care a reabilitat Casa cu Atlanți din Piața Libertății, dar și candidată USR PLUS la Consiliul Local, a completat: „Procesul de obținere a avizelor și autorizației de construire este unul mai lung și anevoios decât în cazul unei clădiri normale. Costurile sunt mai mari, fiind nevoie de materiale speciale, de manoperă mai complexă. În centrul istoric, clădirile aparțin unui mix de proprietari: persoane fizice, persoane juridice, culte, chiar și primăria. (…) În primăria orașului cu cele mai multe clădiri istorice, nu există un birou care să îndrume proprietarii pentru obținerea autorizației de construire și care să ofere asistență tehnică. În 2015 – 2016, primăria a împărțit proprietarilor un pliant cu termeni mai general, dar și somații, iar sprijinul s-a oprit aici”.

Aceasta a amintit și de o hotărâre a Consiliului Local Timișoara din 2018, care prevedea că proprietarii care doresc să repare acoperișurile sau fațadele clădirilor istorice să primească fonduri: 50% – nerambursabile și 50% – grant ce trebuie rambursat. Cu toate acestea, până în acest moment, nu există niciun dosar aprobat, impedimentul fiind că primăria cere expertiza de risc seismic. „În HCL nu e nicio precizare despre această expertiză. Din câte am înțeles, este vorba de grad de risc seismic III. Este imposibil: vorbim de clădiri vechi de sute de ani, care, poate, nu au fost reabilitate niciodată. Costurile foarte mari, împiedică proprietarii să demareze reabilitarea. Este absolut necesar ca administrația publică să devină un sprijin real”, a mai adăugat Paula Romocean.

Dominic Fritz a intervenit: „Dacă ne imaginăm că putem continua cu aceleași rețete care au eșuat și sperăm că în următorii patru ani se va schimba ceva… că vom continua pe această cale, care a eșuat în ultimii opt ani, atunci ne înșelăm. Trebuie să schimbăm ceva fundamental în felul în care abordăm și sprijinim reabilitarea clădirilor istorice din Timișoara!”. Acesta a prezentat și planul USR PLUS în această privință, structurat pe patru piloni: planificare coerentă, parteneriat activ, reguli stimulative, finanțare inteligentă.

„În ultimele luni, împreună cu o echipă de specialiști, o echipă multidisciplinară, cu urbaniști, cu arhitecți, cu economi(ști – n.r.), ca și Paula Romocean (…) în această echipă condusă de Paula Romocean, am dezvoltat un plan concret, un plan fezabil, dar și un plan ambițios. Trebuie să avem ambiții pentru a renaște patrimoniul Timișoarei”, a mai declarat Fritz.

Pe axa „planificare coerentă”, Fritz spune că deși în primărie, acum, nu funcționează o entitate specializată pe clădiri istorice, existând doar la Direcția Județeană de Cultură, înființarea uneia va fi primul lucru pe care îl va face ca primar. Pe această cale, va fi realizat și o bază de date cu toate clădirile istorice din Timișoara.

„Parteneriatul activ”, cea mai importantă etapă pentru candidatul USR PLUS, ar face ca Primăria „să nu mai fie o frână în reabilitare, ci un motor”. Ca prim pas, Fritz spune că încă din prima zi de mandat Primăria, pentru proprietățile deținute, ar urma să pună banii în fondul de renovare și să plătească amenzi sau impozite crescute, dacă este cazul.

Secțiunea „reguli stimulative”, spune Fritz, ar însemna stabilirea unor regulamente, printre care și cel publicitar, pentru clădirile istorice. În zonele cu clădiri istorice, a adăugat acesta, s-ar dori stimularea unor anumite tipuri de activități, de exemplu culturale, „nu un amanet sau o casă de pariuri”.

Despre „finanțarea inteligentă”, Fritz a spus „Și Primăria Timișoara a avut proiecte de finanțare, dar tocmai fiindcă nu au fost făcute inteligent, s-au cheltuit zero lei. (…) În primul rând, noi propunem un trust timișorean pentru patrimoniu, care, pentru început, în următorii patru ani, va fi dotat cu 10 milioane de euro și, din aceștia bani, vrem să împingem renovarea a cel puțin 50 de clădiri”. În acest trust, ar urma să fie adunați toți bani generați de clădirile istorice: chirii, supraimpozitare sau amenzi. Acesta a motivat suma prin a aminti că Horticultura SA, pentru îngrijirea panseluțelor din zona centrală, primește 18 milioane de euro în patru ani. „Dacă cheltuim 18 milioane de euro pentru niște panseluțe, atunci putem să cheltuim și 10 milioane de euro pentru clădirile istorice, care o să rămână încă 100 de ani și care o să genere alte venituri pentru oraș”.

Un al doilea proiect USR PLUS pentru „finanțare inteligentă”, idee care, de asemenea, a mai existat, dau nu a fost pusă în aplicare, ar fi creditele circulare. Fritz spune că intenționează, ca primar, să ia credite pe 30 de ani, iar din acești bani să dea alte credite pe 10 ani proprietarilor care doresc să reabiliteze clădirile istorice pe care le dețin. Aceste sume ar tot urma să fie împrumutate succesiv, fiind ajutați cât mai mulți proprietari. Nici fondurile europene nu sunt excluse de Fritz, dar, fiind vorba de proprietari privați, acestea pot fi acordate doar dacă sunt combinate reabilitările cu alte proiecte.

„M-aș bucura să ajungem să îl punem în practică (planul – n.r.) pentru că, într-adevăr, Timișoara poate să redevină un oraș european strălucitor, așa cum a fost o dată, așa cum au fost gândite aceste clădiri. Din 27 septembrie putem să avem acest nou început!”, a încheiat Fritz.

La întrebările jurnaliștilor, useristul a clarificat anumite aspecte: că va trebui să fie o prioritizare a reabilitărilor, începând cu piețele și bulevardele cele mai importante, că trustul despre care vorbea încă nu are o formă finală, că tot proiectul nu poate fi unul aplicat rapid, ci, mai degrabă, unul al întregii generații, și că, în piețe, cum este și cazul zonei Traian, nu au ce căuta „căsuțele” și manelele.

Comentarii

comentarii