Acasă Editorial ”Domnul Lăzărescu” de la Timișoara și batjocura UPU!

”Domnul Lăzărescu” de la Timișoara și batjocura UPU!

DISTRIBUIȚI

Nu se învață minte! Cine? Păi, sărmanul bolnav, care ”nu pricepe” că dacă are peste 70 de ani, poate fi lăsat ore în șir pe o targă, în căldură, fără nicio privire măcar a unui medic de la Unitatea de Primiri Urgențe a Spitalului Municipal Timișoara.

Cine nu mai pricepe? Medicul de gardă, dar mai ales șeful UPU, același dr. Nicolae Hugo Brădescu despre care, din păcate, am fost nevoiți să mai scriem. Nu pricepe că profesia de medic are legătură cu compasiunea, cu dragostea față de om. Cu etica. Cu respectul față de profesia de medic.
Zilele trecute, ambulanța avea să aducă, de la Remetea Mică, o persoană, bărbat, peste 70 de ani, cu un diagnostic prost, cu diabet, unul dintre aparținători fiind chiar cadru medical. Deci, cineva care știa bine despre ce este vorba. Salvarea l-a dus mai întâi la Spitalul Județean, unde, pentru că nu se dorea imediat operația (da, era nevoie de amputare, dar se impunea stabilizare), pacientul, conștient, a fost nevoit să accepte starea ”pe coridor”. Apoi, dus la Spitalul Municipal, a fost ținut 8 ORE pe o targă, umilit, batjocorit de ”harul ignoranței”, până a intrat în… comă! Fără apă. Fără susținere, un bolnav de diabet face comă! Asta știu și cei care nu sunt medici! Lăsat în umilințe incomensurabile, apoi, în comă, a fost dus la secția de Terapie Intensivă. Păcat că asta a fost după ore de batjocură… Acum? Omul este la capătul drumului, același drum pe care, din păcate, l-a avut domnul Lăzărescu din superba peliculă ”Moartea domnului Lăzărescu”, devenită celebră.
Familia este hotărâtă să facă plângeri la Colegiul Medicilor și la Parchet. Este, de altfel, singura cale legală și logică. Pe parcurs, desigur, telefoanele prietenilor pentru ajutorul emoțional, cel puțin, au atras atenția și… ce credeți? A dispărut, ca prin minune, raportul de predare al gărzilor, exact actul ce descria, în detaliu, starea pacientului… abandonat de specialiștii UPU din cadrul Spitalului Municipal Timișoara.
Am vorbit despre asta cu prof. Mazilu, directorul SMT, am vorbit și în alte dăți, atunci când același Brădescu a întrebat un bolnav de cancer, în criză ”De ce ai venit? Să-ți facem analize gratuite?”
Ce diferențe există între această persoană și doctorii lui Hitler? Nu tot ”experiențe” se numesc?
Brădescu va trebui să dea explicații!
Dacă mi-e jenă? Dacă sunt consternată? Dacă mi-e groază? Ce importanță are? Criminalii sunt liberi, pe străzi și în spitale!

 

Comentarii

comentarii