Moartea unui pacient din Timişoara, în vârstă de 56 de ani, infectat cu Clostridium Difficile (CD) în urma unei operaţii în spital, a adus în centrul atenţiei problematica infecţiilor nosocomiale (intraspitaliceşti).
Tratamentul cu antibiotice – o cauză a infecţiilor
Conform specialiştilor, cel puţin 50% dintre tratamentele antibiotice sunt excesive, fie ca indicaţie, fie ca durată de administrare. Unul dintre principalii factori de risc pentru infecţia cu bacteria CD este terapia antibiotică recentă.
Peste 80% dintre pacienţii contaminaţi primesc sau au primit antibiotice în ultimele 12 săptămâni. De asemenea, un al factor de risc este şi medicaţia antisecretorie gastrică. În 2012, a fost impus ca în rezumatul caracteristicilor produsului acestor medicamente să apară o avertizare asupra creşterii riscului de infecţie determinată de CD. Conf. dr. Florin Bârsăşteanu, directorul medical al Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă (SCUJ) Timişoara, atrage atenţia asupra faptului că toate spitalele ar trebui să raporteze corect infecţiile nosocomiale. Spitalul Judeţean Timişoara este în centrul atenţiei pentru că aici chiar se raportează infecţiile nosocomiale. Încă din toamna anului 2012, de când s-a vorbit mai mult în România despre pericolul reprezentat de această periculoasă bacterie, dr. Ciprian Bogdan, managerul spitalului în acea perioadă, a achiziţionat testele necesare diagnosticării infecţiei cu CD. Conf. dr. Gabriel Popescu, preşedintele subcomisiei din cadrul Ministerul Sănătăţii pentru limitarea rezistenţei microbiene,
a avertizat asupra creşterii de la an la an a numărului de infecţii cu CD. În România, cele mai multe cazuri sunt produse de o variantă agresivă a CD, ribotipul 027, care determină evoluţii mai severe şi un risc de contagiozitate mai mare faţă de alte variante ale bacteriei. Sunt considerate nosocomiale infecţiile care apar după minim două zile de la internare, pe parcursul internării sau la 14 zile de la externare. În cazul infecţiei cu Clostridium Difficile, se consideră că un caz este nosocomial dacă simptomele apar până la 28 de zile de la externare, iar dacă apar între 28-56 zile de la externare, infecţia poate fi nosocomiala sau comunitară. În prezent, pentru orice diaree nosocomială, prima ipoteză în ceea ce priveşte cauza ar trebui să fie cea de infecţie determinată de CD, dacă nu există altă explicaţie evidentă. Ca regulă de tratament antibiotic, trebuie început cu monoterapie (adică un singur medicament, fie Metronidazol, fie Vancomicina). Administrarea concomitentă a unui antibiotic sistemic prelungeşte durata simptomelor şi poate agrava evoluţia infecţiei.
