Acasă Actualitate Drept la replică – Uniunea Bulgarilor din Banat – România. Actuala conducere...

Drept la replică – Uniunea Bulgarilor din Banat – România. Actuala conducere consideră că „hoțul strigă hoții”. Alte detalii

DISTRIBUIȚI

Pe 27 octombrie, Ziua de Vest a publicat articolul Nemulțumiri și nereguli la Uniunea Bulgară din Banat – România. Fără conducere aleasă, cu sediul închis, cu executare silită de la ANAF, datorii de milioane de lei și „parlamentari autoimpuși”, în care prezentam problemele relevate în cadrul UBB-R de un audit al Curții de Conturi și punctele de vedere ale unor membri ai uniunii, nemulțumiți de actuala conducere, care au dorit să nu își dezvăluie identitatea. Reprezentanții organizației nu sunt de acord cu aceste informații, trimițând un drept la replică.

Pe scurt, marile probleme depistate de auditorii Curții de Conturi au fost legate de modul de funcționare al UBB-R, datoriile foarte mari, lipsa unei conduceri definitive alese, angajări nejustificate și folosirea deficitară a banilor primiți (sau neprimiți) prin alocări de la bugetul de stat. Auditorii au considerat că uniunea trebuie să funcționeze ca instituție publică, nu ca ONG (organizație non-guvernamentală), din moment ce, în cea mai mare parte, bugetul acesteia este format din banii primiți prin hotărâri guvernamentale. În ceea ce privește conducerea, conform raportului Curții de Conturi din luna august 2020, aceasta a fost aleasă ultima dată în 2011, de atunci decedând doi membri reprezentanți, inclusiv președintele executiv. În 2018, a fost convocată o nouă Conferință (întâlnirea oficială cu toți membrii, după este numită în Statutul UBB-R, echivalentul unei „Adunări Generale”), al cărei deznodământ încă se judecă în instanțe, în fapt fiind desfășurate două, aproape simultan.

Sursele noastre din cadrul UBB-R ne-au susținut că de vină pentru actuala situație în care se află uniunea ar fi și Gheorghe Nacov, fost primar al localității Dudeștii Vechi și actual consul onorific al Bulgariei în Timișoara, care ar fi profitat de lipsa unei conduceri stabile pentru a „pune stăpânire” pe uniune și, acum, și pentru a intra în Camera Deputaților, pe locul aproape sigur garantat minorității bulgarilor pavlicheni, reprezentantă de UBB-R.

Legea 208/2015 spune că organizațiilor care reprezintă minoritățile naționale li se oferă, în anumite condiții, un loc în Camera Deputaților. Acest lucru se întâmplă dacă nu câștigă direct în urma alegerilor cel puțin un mandat și dacă strâng, în total, 5% din media voturilor primite de un deputat. Această medie se calculează împărțind toate voturile exprimate în favoarea partidelor, independenților și organizațiilor minorităților care au câștigat mandate la numărul de mandate.

Prezentăm punctul de vedere al Uniunii Bulgarilor din Banat – România, trimis un drept la replică, luni, 2 noiembrie, intitulat „Din partea U.B.B.-R.”:

Stimată redacție,
Subscrisa Uniunea Bulgară din Banat – România ne adresăm Dumneavoastră legat de materialul postat în data de 27.10.2020 și intitulat Nemulțumiri și nereguli la Uniunea Bulgară din Banat – România. Fără conducere aleasă, cu sediul închis, cu executare silită de la ANAF, datorii de milioane de lei și „parlamentari autoimpuși”.
Ziua de Vest este o publicație respectată în zona noastră și nu numai. Din acest motiv, am rămas surprinși văzând conținutul materialului, care este unul inexact, tendențios și defăimător la adresa U.B.B.-R., asociația de utilitate publică, care reprezintă întreaga minoritate bulgară din România în Consiliul Minorităților Naționale.
Într-adevăr, U.B.B.-R. se află într-o stare grea, prin prisma faptului că finanțarea noastră, care se realizează prin intermediul SGG este suspendată, lucru datorat unor prejudicii constatate de ANAF în cursul anului 2018. Aceste prejudicii de datorează nedepunerii declarațiilor și neplății contribuțiilor salariaților în perioada 2008-2017. Persoana considerată în principal vinovată este însăși Csokany Petronela Mihaela, fost contabil-șef, în prezent deputat în Camera Deputaților. La începutul anului 2018, cazul a fost prezentat pe larg în mass-media și pe rețelele sociale. Ca urmare a controlului, ANAF a formulat o sesizare penală, înregistrată la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.
Ca urmare a faptelor și abuzurilor săvârșite, numiții Csokany Petronela Mihaela – fost contabil-șef, Markov Nicolae – fost secretar general și Velciov-Zablatosche Ștefan – fost prim-vicepreședinte au fost excluși din U.B.B.-R., fapt confirmat prin hotărâri definitive ale instanței. De asemenea, subscrisa am formulat plângeri penale împotriva lor, în vederea recuperării prejudiciului creat.
În ceea ce privește modul intern de desemnare a listei noastre de candidați la alegerile parlamentare, vă informăm că au fost respectate procedurile interne. Orice persoană interesată a avut posibilitatea să își prezinte candidatura, ca urmare a anunțului făcut în ziarul nostru “Ná
ša Glás”. Lista desemnată statutar și admisă de B.E.C. a fost contestată, contestațiile făcând obiectul dosarului nr. 26001/3/2020. Instanța a respins prin decizie definitivă contestațiile ca neîntemeiate.
În ceea ce privește persoana domnului Nacov Gheorghe, vă informăm că domnia sa este consilierul juridic al U.B.B.-R. și nicidecum președinte interimar. Această calitate este deținută de subsemnatul Chelciov Petru, în baza hotărârii Consiliului director în funcție. Și această hotărâre a fost atacată în instanță de către numita Csokany Petronela Mihaela, instanța dându-ne câștig de cauză prin sentință definitivă.
Activitatea domnului Nacov Gheorghe ca și consul onorific al Republicii Bulgaria, funcție pe care o ocupă din anul 2011, nu are legatură directă cu munca lui depusă ca și consilier juridic. Nu deține altă funcție în cadrul U.B.B.-R. decât cea de membru în comitetul de conducere al Filialei Dudeștii Vechi. Prin activitatea sa ca și consilier juridic, domnul Nacov a făcut posibilă reintrarea în normalitate a U.B.B-R. Acest lucru a contribuit la desemnarea sa pe primul loc pe lista noastră de candidați.
Este absurdă afirmația că s-au cheltuit bani în această perioadă, atâta timp cât se cunoaște faptul că finanțarea noastră este suspendată. La fel de neadevărată este și informația că au fost cheltuiți 6,2 mil. lei, atâta timp cât nu s-au primit aceste sume.
În momentul de față, prejudiciul cauzat de persoanele excluse face obiectul unui acord de eșalonare pe 60 luni, încheiat cu ANAF. În data de 26.11.2019, U.B.B.-R. a fost reactivată la ANAF, după o perioadă de 7 ani și 6 luni. Au fost duse la îndeplinire recomandările Curții de Conturi, U.B.B.-R. reintrând în normalitate.
Trăim de aproape 300 de ani în Banat și suntem bănățeni.
Articolul postat este unul care nu caracterizează zona noastră. În Banat ne numim naționalități, nu neapărat minorități. Asta și pentru că toți am pus umărul la construirea Banatului. Preferăm să considerăm articolul o scăpare cauzată de neverificarea informațiilor tendențioase și deformate primite de la persoane rău-voitoare. Nu ar fi prima dată când hoțul strigă hoții.
Am considerat că este normal să vă informăm asupra situației noastre reale în cazul de față. Este o dovadă de respect față de «Ziua de Vest», o publicație pe care o stimăm. Nu ne îndoim de faptul că veți face precizările necesare, bineînțeles după ce veți verifica informațiile pe care vi le-am pus la dispoziție.

Cu stimă,
Președinte interimar U.B.B.-R.
Chelciov Petru

Ziua de Vest a dorit o lămurire și din partea domnului Gheorghe Nacov, motiv pentru care l-am sunat pe numărul său de telefon, cel pe care îl deținea și pe vremea când era primar al comunei Dudeștii Noi, număr care, la o căutare pe Google, apare și ca cel de contact al Uniunii Bulgare din Banat – România. Pe site, însă, uniunea nu menționează un număr de telefon de contact, doar o adresă de e-mail.

Nacov ne-a spus că articolul inițial face, în mare parte, o dezinformare. Acestea ne-a spus că și el a participat la redactarea dreptului la replică trimis redacție de pe adresa UBB-R, acum el dându-ne, în general, doar informații care vin în completarea celor deja primite. O mențiune specială, însă, ar fi că nu considera relevantă menționarea faptului că este, în același timp, consul onorific al Bulgariei pentru patru județe (Timiș, Arad, Caraș-Severin, Hunedoara).

În plus, el consideră că actuala conducere a UBB-R, din care el face parte doar ca angajat, pe funcția de consilier juridic, încearcă să rezolve probleme deja existente, create de fosta conducere, în frunte cu fostul secretar general, Nicolae Markov, și actuala deputată, în trecut contabila uniunii, Petronela Mihaela Csokany. El susține că informațiile din articolul inițial sigur au fost primite de la acea „parte”, aflată în campanie electorală, nemulțumită de deciziile Biroului Electoral Central.

Până acum, spune Nacov, UBB-R, cu Chelciov președinte interimar, s-a înțeles cu ANAF pentru eșalonarea plăților datoriilor și a retras sprijinul politic acordat deputatei Csokany, probleme uniunii cu ANAF fiind create tocmai în perioada în care aceasta era contabilă. În cazul în care un deputat intrat în Parlament în baza locului garantat minorităților, iar acesta își pierde sprijinul organizației minorității respective, avertizează Nacov, guvernul poate să nu mai finanțeze organizația. În acest caz, spune el, UBB-R ar intra în colaps financiar și s-ar ajunge, cel mai probabil, la desființare, primul pas care s-ar impune fiind vânzarea clădirilor deținute.

El insistă că „nu avea cum UBB-R să aibă cheltuieli de 6,2 milioane de lei, din moment ce ANAF-ul ar fi luat orice ban intrat în conturile uniunii”. Mai mult, el contestă informația prezentată în articolul din 27 octombrie, că UBB-R ar fi realizat plăți și în interesul Consulatului. Acesta mai insistă că UBB-R, conform statutului, este un ONG.

Despre Csokany, Nacov spune că urmărește încă un mandat pentru imunitatea oferită de funcția de deputat, având în vedere că există un dosar penal formulat tocmai de UBB-R la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, pentru nedeclararea salariilor angajaților timp de șapte ani, motiv pentru care există și sechestrul de la ANAF, iar angajații uniunii s-au trezit fără vechime de muncă, pentru perioada respectivă. Subliniem că răspunderea deputatei pentru aceste datorii este stipulată atât de ANAF în 2018, cât și de Curtea de Conturi în 2020, lucru, poate, neevidențiat de articolul din 27 octombrie.

Despre candidatura sa, consulul juridic al UBB-R consideră că este democratică, din moment ce au fost „în jur de 10” persoane care și-au anunțat intenția de candida, în urma informării din ziarul ša Glás. Propunerile au fost validate, în acord cu prevederile statutului UBB-R, au fost supuse votului iar, democratic, el ar fi câștigat.

NOTA REDACȚIEI

După cum am făcut-o și în timpul convorbirii telefonice cu Nacov, infirmăm supoziția că informațiile noastre sunt primite de la tabăra Csokany-Markov cu scopul de a face campanie în favoarea acestora. Sursele noastre din cadrul uniunii, care, într-adevăr, nu doresc să își dezvăluie identitatea, consideră că problemele uniunii au început încă din timpul fostului președinte, Nicolae Mircovici, între timp decedat, și au continuat și după, fără pauză. De adăugat la articolul inițial că președintele interimar al uniunii a fost schimbat la mijlocul anului 2018, când prim-vicepreședintele Velciov i-a predat, mai mult forțat, ștafeta noului președinte interimar Chelciov (încă se mai judecă legalitatea acestei acțiuni). În tot acest timp, ne spun aceștia, în mod special în timpul ultimelor două conduceri, bulgarii pavlicheni au primit puțin spre deloc ajutor financiar pentru a promova acțiunile specifice minorității, fiind nevoiți să suporte aproape toate cheltuielile din propriul buzunar, cu ajutorul bisericilor sau, uneori, cu al altor ONG-uri sau asociații de minorități.

„Încă de atunci (în timpul mandatul lui Mircovici ca președinte UBB-R – n.r.), se urmăreau doar interese personale, financiare. După moartea lui, au urmat la conducere tot discipolii săi, haosul a continuat. Doamna deputat (Csokany – n.r.), într-adevăr, avea cel puțin dreptul de semnătură și trebuie să răspundă pentru ce a făcut. Dar și domnul Nacov urmărește imunitatea parlamentară, având dosare penale pentru fapte comise cât timp era primar în Dudeștii Vechi”, spune una dintre sursele noastre.

Din toate sursele contactate și documentele verificate, se poate spune sigur că râvnesc la conducerea uniunii – și a mandatului în Camera Deputaților – (cel puțin) două tabere. Una, din care fac parte membrii actualei conduceri, consilierul juridic Nacov, președintele interimar Chelciov și membrii Consiliului Director. Alta, din care fac parte deputata Csokany, fostul secretar general Markov, fostul prim-vicepreședinte Ștefan Zablatosche Velciov, cu încă câțiva apropiați. Printre acești apropiați, conform lui Nacov, ar fi și câțiva tineri – incluși și ei în lista propusă de a doua tabără la alegerile din decembrie – „cărora nu le pot reproșa nimic, poate doar că sunt naivi”, după cum spune consilierul juridic al uniunii. În fine, în opinia lui Nacov, contestatarii actualei conduceri, cei interni, sunt foarte puțini, „o minoritate nesemnificativă”.

De menționat că ambele „tabere” au depus în numele UBB-R candidaturi la alegerile parlamentare. În final, după contestații făcute ambelor liste, în general de reprezentanți ai taberei opuse, a fost respinsă cea a taberei Markov-Csokany și admisă cea a actualei conduceri Nacov-Chelciov. Pe lista respinsă, apăreau, în această ordine, următoarele nume: Petronela Mihaela Csokany, Nicolae Markov, Alexandra Maria Salman și Rafael Calapiș. Pe cea admisă, în schimb, apar: Gheorghe Nacov, Petru Topciov, Adrian-Sorin Cosilcov, Anca Panici, Ana-Silvia Demian, Daniel-Marius Piț.

La fel, de reținut este și că, la mijlocul lunii noiembrie, în instanțe se va derula un nou episod în care va fi dezbătuta validitatea noii conduceri și, deci, a actelor acesteia. Pe scurt, este vorba despre Conferința Statuară menționată anterior, desfășurată în 2018, în „două locuri deodată”. Partea lui Nacov susține că cea desfășurată la Vinga este cea valabilă. Partea cealaltă – nu neapărat numai tabăra Csokany-Markov – susține că cea de la Timișoara trebuie să fie cea validă. După acel episod, contestatarii lui Nacov – din câte ne-au spus ei – nu au mai fost lăsați să calce pe la sediu, acesta menținând în Consiliul Director doar persoane „de încredere”. Pe de altă parte, Nacov susține că ceilalți, din proprie inițiativă, nu s-au mai interesat de uniune și nu au mai fost văzuți pe la sediu, făcând referire la propunerile celeilalte tabere pentru Camera Deputaților.

În urma acelui episod, într-o ședință a Consiliului Director din martie 2019, au fost excluși din Consiliul Director Csokany, Markov și Velciov. Doi dintre cei trei (primii doi) au și contestat în instanțe deciziile. În cazul dosarului deputatei, Ziua de Vest a intrat în posesia motivării instanței asupra deciziei definitive, de a respinge apelul. În principal, s-a judecat care ar fi cvorumul necesar în Consiliul Director pentru excluderea unui membru. Conform statutului, era necesară prezența a două treimi din numărul total de membri. Confuzia a pornit de la faptul că, deși erau 15 înregistrați, în viață mai erau doar 13 membri ai Consiliului Director. Cele două decese au fost doar înregistrate la Registrul Asociațiilor și Fundațiilor, fără a fi înlocuiți membrii decedați. Varianta deputatei era că era necesară prezența a minimum 10 (2/3 din 15) pentru a fi statuară ședința consiliului director. Varianta conducerii, agreată de a doua instanță, era că, fiind doar 13 membri, era necesară prezența a nouă (>2/3 din 13) dintre ei, câți au și fost.

În legătură cu procesul programat pentru 16 noiembrie, atât Nacov, cât și contestatarii săi se arată încrezători în privința rezultatului. Primul, pentru că, la fel ca în cazul procesului de excludere a deputatei, este normal ca instanța de apel să întoarcă hotărârea primei. Ceilalți, pentru că a doua instanță va avea aceeași părere ca prima, din moment ce, inițial, Conferința Statuară era programată la Timișoara, conducerea „mutând-o la Vinga pe ultima sută de metri, neanunțat”. Revenim cu detalii și documente, odată finalizat și acest proces.

Ca răspuns la afirmațiile domnului Nacov referitoare la cheltuielile UBB-R și achiziții făcute pentru Consulat, atașăm capturi din Nota de Constatare nr. 43/31.01.2020, anexată Raportului de audit financiar nr. 20/18514/AT/21.08.2020 al Curții de Conturi. Datele despre cheltuieli provin de la Capitolul I (Scopul, obiectivele și atribuțiile entității supuse verificării), subcapitol I.2 (Analiza de ansamblu a situațiilor financiare). Se poate vedea inclusiv opinia auditorilor referitoare la situația financiară a uniunii. Pentru că domnul Nacov ne-a recomandat să consultăm și pagina Monitorizare de pe site-ul Departamentului de Relații Interetnice, unde UBB-R trimite trimestrial rapoarte pentru cheltuielile din fiecare lună, atașăm și cheltuielile declarate pe anii 2018 și 2019. Cele pe 2017 și mai devreme, când atribuțiile de președinte erau exercitate de prim-vicepreședintele Velciov, nu apar la această secțiune.

Partea cu investiții în Consulat Onorific al Bulgariei la Timișoara se regăsește în Capitolul III (Constatări – prezentate în mod detaliat, rezultate în urma acțiunii de audit de conformitate privind modul de utilizare a fondurilor publice destinate minorităților naționale, pe perioada 2017-2019), punctul 2 (Abateri de la prevederile legale referitoare la modul de fundamentare a solicitării alocațiilor, subvențiilor și celorlalte forme de sprijin financiar, precum și la neelaborarea și prin urmare neaprobarea bugetului de venituri și cheltuieli).

La o mai atentă verificare a notei Curții de Conturi, se constată că era vorba despre menționarea investițiilor la consulat într-o „propunere de buget pe anul 2019”, în care apăreau și estimări pe anii 2020, 2021 și 2022. Având în vedere această dezinformare din partea noastră, rectificăm fraza „Cu această ocazie, se arată în raportul auditorilor, UBBR a investit sume de bani inclusiv la Consulat, deși acest lucru, legal, putea fi făcut doar de instituțiile statului bulgar”, din articolul inițial, în „Cu această ocazie, se arată în nota de constatare anexată raportului auditorilor, UBBR urma/ar fi urmat să investească sume de bani inclusiv la Consulat, deși acest lucru, legal, putea fi făcut doar de instituțiile statului bulgar”.

Atât Nacov, telefonic, cât și președintele interimar al UBB-R, în dreptul la replică, au sesizat că Ziua de Vest l-a numit, fără niciun drept, pe primul „președinte interimar”. Redăm secvența: Problemele, ne spun surse din cadrul organizației, pornesc tocmai de la faptul că UBBR funcționează fără o conducere aleasă de câțiva ani de zile, iar cel care este „interimar”, Gheorghe Nacov, s-a autonominalizat, fără a mai trece prin orice fel de formă de alegeri interne. Considerăm că trecerea expres a cuvântului „interimar” în ghilimele arată, foarte clar, că este vorba despre o expresie cu sens figurat. În plus, niciunde în restul articolului nu se lasă măcar de înțeles că acesta ar fi fost numit/impus/ales oficial președinte, fie și interimar, al Uniunii Bulgare din Banat – România.

Comentarii

comentarii