Acasă Actualitate Dudeştii Noi – locul în care ţiganii i-au asimilat pe români

Dudeştii Noi – locul în care ţiganii i-au asimilat pe români

DISTRIBUIȚI

În urmă cu mai bine de 50 de ani, colectivizarea le-a distrus paradisul. Pe când localitatea se numea încă Beşenova Nouă şi aproape nici un român nu se stabilise în actuala comună timişeană Dudeştii Noi, ţiganii şi nemţii erau stăpânii locului. Dacă, iniţial, ţiganii erau nişte simpli argaţi ai nemţilor din zonă, roata vieţii s-a întors ciudat. În micuţa localitate de lângă Timişoara, cele două naţionalităţi au devenit, în scurt timp, un tot unitar. Căsătoriile mixte, şi asimilarea tradiţiilor din ambele tabere au dat de pământ cu prejudecăţile şi istoria. Primii români au venit la Dudeşti Noi imediat după colectivizare. Băştinaşii i-au asimilat imediat…

Dincolo de bariera prejudecăţilor…

La Dudeştii Noi, acum, vechii stăpâni ai locului, nemţii, pot fi număraţi pe degetele unei singure mâini. Ţiganii, însă, au rămas. Peste 300 de romi, adică mai mult de 12% din populaţia comunei înfiinţate în 2004, îşi duc azi veacul la câţiva kilometri de Timişoara. Dacă ţiganii i-au primit cu braţele deschise pe românii veniţi la Dudeştii Noi, acum situaţia s-a răsturnat. Ţiganii nu mai sunt majoritari, dar fac parte din toate structurile comunei. 20% din angajaţii Primăriei Dudeşti Vechi sunt cetăţeni de etnie romă. Românii, dar şi ţiganii sunt consiliaţi de un rom. Din 2004, anul în care Dudeştiul a devenit comună, Cosmin Teodorescu este şeful biroului de asistenţă socială din Dudeştii Noi. „Nu, nimeni nu mi-a spus până acum că nu vrea să fie consiliat de mine, pentru că eu sunt ţigan. Băştinaşii din Dudeştii Noi au depăşit de mult bariera prejudecăţilor. Încă de pe vremea bunicilor şi a străbunicilor mei, căsătoriile mixte între români şi ţigani sau între nemţi şi ţigani nu constituiau ceva ieşit din comun”, spune Cosmin Teodorescu.

Mai gospodari decât românii…

Nu se sfieşte să recunoască deschis că este ţigan. La Dudeştii Noi se râde de această prejudecată. Cosmin Teodorescu a terminat Psihologia, la Universitatea de Vest din Timişoara. A dat concurs la primărie şi s-a dovedit că este cel mai bun în materie de asistenţă socială. Niciodată, nimeni nu i-a contestat acest merit. „Vă spun sincer, niciodată ţiganii nu au creat probleme aici. Unii dintre ţigani sunt chiar mai gospodari decât românii. Eu nu angajez oameni pe pile, ci în funcţie de valoare. 20% dintre angajaţii Primăriei Dudeştii Noi sunt ţigani. Nimeni nu a fost însă angajat pe acest considerent”, spune Alin Nica, primarul din Dudeştii Noi. În 2004, Nica devenea cel mai tânăr primar din România, la 23 de ani. În 2008, acelaşi Alin Nica, omul ce a cântat în finala naţională a Eurovision, reuşea din nou să-i convingă pe localnici. Români, ţigani, machidoni şi unguri – 63% din dudeşteni au votat din nou cu Alin Nica. 

Alin Nica şi taraful lui Mitică…

Dacă ţiganii băştinaşi din Dudeştii Noi şi-au contopit tradiţiile cu nemţii şi românii, ţiganii ursari, veniţi imediat după colonizare, ţin încă la datinile străbune. Nu au renunţat la port şi la valori, la stricteţe, dar nici la distracţie… Un taraf de ursari, originar din Dudeştii Noi, face furori în întreg judeţul. Trupa lui Mitică dă adevărate recitaluri în zonă. Pe o cu totul altă lungime de undă muzicală, dar meloman convins, Alin Nica a cântat doar la petrecerile din comună, alături de taraful lui Mitică. Nu s-a gândit până acum că ar putea urca pe vreo scenă naţională cu lăutarii ursari. Nu respinge însă ideea… Este convins că în viaţă niciodată nu ştii ce te aşteaptă… Cărările destinului româno-ţigănesc de la Dudeştii Noi s-ar putea transforma oricând într-o reţetă de succes. Alin Nica şi taraful lui Mitică ne-ar putea înveseli cât de curând…

Comentarii

comentarii