Dumitru Pistol este medic veterinar și crescător de animale de 25 de ani, în Giulvăz județul Timiș. Deține 100 de vaci, dintre care 70 mulgătoare, rasa Bălțata românească. Pe lună produce până la 25.000 de litri de lapte, dar din cauza unei anomalii a pieței greu de acceptat, de un deceniu, el vinde laptele cu același preț, puțin peste un leu.
Drumul spre succes în agricultură
”De 10 ani eu dau laptele cu 1,35 lei. Atunci era o valoare bună, dar acum a scăzut mult, în timp ce toate prețurile au crescut, inclusiv creditele pe care le-am făcut. E foarte aiurea! Și celui care lucrează la fermă îi dau mult mai mult. Dacă atunci îl plăteam cu 50 de lei acum îi dau 200 lei.”, atenționează Pistol. Se pare că nu e nimic de făcut, fiindcă fermierii sunt slabi, dezorganizați și nu au nicio pârghie să influențeze piața și să îi preseze pe procesatori să le plătească mai mult. ”Nici eu nu îmi explic de ce a rămas prețul acesta, dar cel care pierde mult este producătorul de lapte. Oricum procesatorilor nici nu le pasă. Îți spun în față: ”Nu îți convine, du-te la altă firmă!”. Unde, de fapt, este același preț”, spune fermierul. Care este pierderea? ”De exemplu, în loc să îmi cumpăr un tractor la 10 ani, nu îmi mai iau nimic. Trebuie să fiu foarte atent să nu îl stric pe cel care îl am, fiindcă pot rămâne fără bani să îl repar”, mai spune Pistol.
Cu toate acestea, el a încercat să modernizeze ferma. În urmă cu 10 ani, nu producea 25.0000 de litri de lapte pe lună, ci numai 10.000 – 20.000 de litri. Cum a reușit să evolueze? În primul rând, prin însămânțări artificiale cu rase superioare, Albastru belgian, a îmbunătățit hrana și condițiile de existență și cazare a animalelor. A achiziționat inclusiv utilaje mai performante. Vițeii îi vinde după câteva zile de la fătare când ajung la 40 -50 de kg. Primește pe unul în jur de 1.000 de lei. Nu îi crește el în fermă. ”Albastru belgian este cel mai scump vițel și are o rată foarte mare de creștere. Se cumpără cu 20 de lei kg viu și ei îl cresc până ajung la 100 de kg apoi îl vând. Aduc un venit considerabil”, explică omul.
Deși Dumitru Pistol provine dintr-o familie de crescători de oi, el și-a propus să nu ajungă niciodată cioban, fiindcă nu i-a placut modul de exploatare a ovinelor. Astfel, o vreme a intrat în învățământ și a fost învățător un an de zile la Giera, în 1991. Într-o zi s-a întâlnit cu un fost coleg de bancă de la liceu și i-a povestit cum facea el rost de bani. Acel coleg deținea patru vaci pe seama cărora câștiga 20.000 de lei pe lună, în banii de atunci, iar Pistol, ca învățător, obținea 5.000 de lei. A fost un șoc pentru el. S-a gândit că, dacă el ar avea 50 de vaci, ar fi bogat. Atunci el a decis că trebuie să devină crescător de vaci, deși i-a plăcut foarte mult să fie învățător și îi iubea mult pe copii. În perioada aceea domnea o confuzie totală în societate, iar tatăl lui a decis să îi facă mai bine un butic, dat fiind că nu voia să se facă cioban, iar activitatea de învățător nu îi aducea destui bani. Timp de șase ani a fost și buticar. În această perioadă s-a căsătorit și a primit cadou două vaci: una de la tată și una de la socru.
”Astfel din cele două au mai rămas 100 pe care le am astăzi”, spune ironic Pistol. După 10 ani, el a ajuns la 50 de capete, iar în 2008, la 100 și a rămas la acest număr, fiindcă el a mizat și pe cultura mare pentru a produce hrana animalelor și de aceea a investit pe achiziționarea de pământ și utilaje agricole. El mai deține și câteva hectare de pășune de la primărie, dar tot ceea ce produce pe terenul arabil este strict pentru hrana animalelor. Vreo două luni, 15 aprilie -15 iunie, pășunea îl mai ajută în hrănirea vacilor, dar după aceasta dată pășunea nu devine altceva decât loc de plimbarea vacilor. De ce? Iarba nu mai ajunge să crească, mai ales când e secetă cum a fost în vara asta în Timiș. Pistol a înconjurat locul cu gard electric, iar vacile se pot plimba în voie. Acolo există și o fântână unde animalele primesc apă să bea. Vacile sunt lăsate libere pe locul de pășune, dar sunt monitorizate, fiindcă se poate întâmpla orice, chiar să rupă gardul și să intre pe culturile altor fermieri să le distrugă. Activitatea la animale este muncă fizică, dar alături de el se află și Elena, soția, care îl ajută foarte mult.
Încă o nemulțumire!
Ajutorul Național Tranzitoriu, celebrul ANT, i-a produs mari nemulțumiri, fiindcă fermierul se baza pe el, dar acum modul de calcul a fost schimbat. El primea 350 de lei pe vacă, plus suma de 85 de lei pe tona de lapte. Totul era foarte bine și reprezenta un ajutor formidabil, dar acum fermierii au primit o grea lovitură cu modificarea ANT-ului. Li s-a mai promis o sumă de 150 de lei ajutor de COVID de vacă, dar veterinarul nu crede că e o măsură potrivită. ”Mai bine lăsau ANT- ul cum era. Primeam cam 50.000 de lei. Cu noile modificări nivelul de finanțare a scăzut. Fermierul a pierdut. Eu am avut bază pe această sumă. Știam sigur că vine, dar acum, gata nu mai ajunge la fel. Modificarea ANT-ului mi-a dat activitatea peste cap”, a explicat fermierul.
