Un studiu privind nivelul de educație financiară al managerilor, antreprenorilor și profesioniștilor din România, cercetare derulată de compania Profit Point în parteneriat cu Business Days, cea mai mare platformă de business networking din țara noastră, conturează portretul contradictoriu al clasei de mijloc din România. Studiul, un prim pas dintr-un amplu program de educație financiară, arată că antreprenorii, managerii, profesioniștii și salariații își fac educația financiară pe cont propriu, dar recunosc, într-o proporție covârșitoare, că au nevoie să își dezvolte competențele. Pe de altă parte, ei nu ar aloca mai mult de două ore pe săptămână ca să învețe.
În cadrul studiului, respondenții au fost selectați din rândul antreprenorilor, managerilor, salariaților și profesioniștilor. În majoritate, aceștia au declarat că principala sursă de venituri a familiei provine din activitățile lor legate de profesie (38%). La mică distanță, aproape 33% dintre cei chestionați au indicat că este vorba de un salariu fix, fiind urmați de cei care au menționat un salariu fix plus diverse bonusuri sau indemnizații (21%), respectiv un salariu la care se adaugă comisioane (20%). Pentru alți 28% dintre respondenți, veniturile cele mai substanțiale provin din dividende.
De cealaltă parte, există un segment relativ semnificativ de respondenți care au declarat ca sursă principală de venituri câștiguri de natură pur financiară – respectiv randamentele aduse de diverse investiții (12%) și dobânzile la plasamente (7%).
Venituri mici spre medii
În ceea ce privește nivelul mediu al veniturilor familiei, acesta este distribuit relativ uniform între intervalele valorice: astfel, 8% dintre respondenți au declarat venituri lunare de sub 500 de euro, 15% au indicat venituri între 500 și 750 de euro, 17% între 750 și 1.000 de euro, iar 14% între 1.000 și 1.500. Altfel spus, mai bine de jumătate dintre familiile românilor au venituri lunare de cel mult 1.500 de euro.
Pe de altă parte, ca pondere relativă, cei mai mulți dintre cei chestionați au declarat câștiguri lunare între 1.500 și 2.500 de euro (25%). Urmează cei care câștigă între 2.500 și 5.000 de euro (15%), apoi familiile cu venituri între 5.000 și 10.000 de euro (4%) și, în cele din urmă, performerii absoluți, familiile cu venituri de peste 10.000 de euro pe lună (1%).
Cheltuieli greu ținute sub control
Răspunsurile la întrebarea privind acoperirea cheltuielilor lunare curente din salarii indică lipsa cunoștințelor de management al costurilor vieții de familie: aproape un sfert dintre respondenți au arătat că mai puțin de jumătate din ce câștigă se duce pe cheltuielile curente și peste 41% au declarat o pondere a cheltuielilor în totalul veniturilor de 50-75%, la limita sustenabilității.
Însă nu mai puțin de 24% au declarat că cheltuielile curente absorb 75-100% din venituri, în timp ce peste 10% au recunoscut că uneori acestea depășesc veniturile. Prin urmare, în cazul a mai bine de o treime dintre familiile românilor nu se pune problema economisirii.
Educație financiară pe cont propriu
Percepția asupra propriilor cunoștințe financiare este una optimistă: aproape 42% dintre respondenți consideră că au un nivel de educație financiară de nota 7 și 8, pondere practic egală cu aceea a respondenților care și-au acordat note între 3 și 6 (41%). Acesta ar putea fi un efect al lipsei de resurse: în marea lor majoritate, românii sunt autodidacți în materie de educație financiară – peste 58% se informează căutând pe internet sau citind articole de pe site-uri de specialitate. 46% citesc cărți de specialitate și de educație personală care ating subiectul, 40% discută cu persoane cu experiență (prin mentoring, coaching și învățare individuală), iar 36% citesc publicații economice și financiare. Doar ceva mai puțin de un sfert dintre cei chestionați s-au referit la educația formală (workshopuri și sesiuni de training); vestea bună este însă că doar 12% dintre respondenți au declarat că nu alocă deloc timp educației financiare.
Atracție pentru investițiile profitabile
O altă concluzie a cercetării este că oamenii sunt foarte interesați de dezvoltarea abilităților de gestionare financiară a bugetului familiei (79%). O surpriză: când vine vorba de abilitățile specifice cărora românii le acordă în mod special importanță, dintre acestea se detașează clar modalitățile de a investi profitabil, considerate „foarte importante” de 29% dintre respondenți și „vitale” de 19%; aceasta a înregistrat cel mai mare scor dintre toate abilitățile listate.
Scoruri foarte apropiate au înregistrat planificarea financiară (33% „foarte importantă”, 15% „vitală”), economisirea eficientă (32% „foarte importantă”, 11% „vitală”), respectiv disciplina financiară (31% „foarte importantă”, 13% „vitală”).
Educația financiară nu e văzută ca investiție
Având în vedere importanța acordată la nivel declarativ educației financiare, este o surpriză faptul că românii nu par să considere aceste competențe drept o investiție în propria persoană: peste jumătate dintre cei chestionați (54%) nu ar aloca mai mult de două ore pe săptămână pentru propria educație financiară. De asemenea, o majoritate zdrobitoare a respondenților, de peste 65%, nu ar cheltui mai mult de 100 de euro pe lună pentru un program de dezvoltare a abilităților financiare, chiar dacă ar avea garanția banilor investiți. Totuși, ceva mai bine de 30% ar ridica nivelul sumelor cheltuite pentru educația financiară la 100-500 de euro.
În cele din urmă, metodele preferate de învățare sunt workshopurile interactive cu traineri și specialiști cu experiență (64%) și e-learning-ul (61%).
