Acasă Actualitate Este posibilă o nouă epidemie de ciumă în Timișoara?

Este posibilă o nouă epidemie de ciumă în Timișoara?

DISTRIBUIȚI

Statuia Sfânta Treime TimişoaraApocalipsa maiașă, coliziunea cu un asteroid, schimbările climatice… toate par o glumă proastă… sau o poveste de Andersen față de un pericol real și aparent posibil. CIUMA este transmisă de purecii șobolanilor, atât de comuni în Timișoara. MOARTEA GRI (șobolanii sunt gri!!!) au transmis-o în 1732-1738, pot să o facă și acum. Omenirea nu este protejată împotriva unei noi epidemii de ciumă.

Oamenii de ştiinţă au descifrat genomul bacteriei ciumei din cauza căruia a murit o jumătate din populaţia Pământului în sec. VI şi o jumătate din populaţia Europei în evul mediu şi au ajuns la concluzia că boala groaznică poate să revină în orice clipă.
Ciuma a lovit omenirea de câteva ori în istorie, de fiecare dată a curmat foarte multe vieţi. Pandemia cea mai îngrozitoare a avut loc în timpul domniei împăratului Iustinian (Ciuma lui Iustinian) în anul 541 d.H. şi a ucis până la 100 de milioane de oameni din Bizanţ şi zona Mării Mediterane. La mijlocul sec. XIV, pandemia de ciumă a lovit Europa. Pentru că boala decurgea rapid şi foarte greu, ea a fost poreclită Moartea Neagră. Două pandemii scurte ca timp au făcut 35 de milioane de victime. La sfârşitul sec. XIX, a treia pandemie de ciumă a lovit China.
Mult timp oamenii de ştiinţă nu au putut descoperi cauzele bolii mortale, însă tehnologiile moderne au descifrat ADN-ul ei. Savanţii au stabilit că Ciuma lui Iustinian a avut o arie de răspândire mai mare decât s-a crezut anterior. Ulterior, acest tip al bolii a dispărut şi nu s-a mai repetat. „Ruda” ei, Moartea Neagră, a reapărut cu regularitate de câteva ori. Chiar şi acum în diferite colţuri ale lumii există şobolani care poartă această boală. Infectarea este produsă de pişcătura puricelui de şobolan şi în orice clipă un om se poate îmbolnăvi şi ciuma se va răspândi iarăşi pe Pământ.
„Practic, în prezent, omul a distrus numai una din bolile cele mai periculoase, variola, pentru că ea se transmite de la om la om. Atunci când îi vaccinăm aproape pe toţi oamenii, întrerupem lanţul epidemiologic, agentul patogen dispare. Alte infecţii deosebit de periculoase, ca de exemplu ciuma, sunt infecţii zoonotice, adică ele există în natură fără om. Păsările, şoarecii, liliecii sunt purtătorii bolii. Noi nu putem vindeca toţi şoarecii de aceste infecţii şi ele vor exista întotdeauna în natură în apropierea noastră. Principalul lucru este să nu permitem transmiterea lor la oameni”.
În prezent există vaccinuri împotriva ciumei. Împotriva bacilului ciumei sunt folosite antibiotice. Este important ca simptomele să fie descoperite din timp. Din păcate, de obicei acest lucru se întâmplă după ce câţiva oameni mor din cauza infecţiei.

Epidemiile de ciumă şi holeră de la Timișoara

Oraşul a fost lovit în martie 1738 de o cumplită epidemie de ciumă, care a făcut un mare număr de victime (aproximativ 1.000 din totalul de 6.000 de locuitori). Un devastator incendiu a distrus aproape tot vechiul cartier Palanca Mare, cel mai grav afectat de epidemie.
Epidemiile de holeră şi ciumă s-au repetat la diferite intervale. Cimitirul înfiinţat în 1723 a devenit neîncăpător şi în anul 1749 a fost sfinţit un nou cimitir, pe locul actualului Parc Central. Şi acesta s-a umplut până în anul 1771, când a fost închis. În 1831 şi 1836 o nouă epidemie de holeră s-a abătut asupra Timişoarei, împuţinând ulterior numărul locuitorilor.

Monumentul ciumei

În amintirea acelui flagel al secolului XVIII și al legământului făcut de oficialități după terminarea epidemiei, a fost adus de la Viena un monument din gresie. Statuia Sfintei Treimi, sau Coloana Ciumei, se află în Piața Unirii din Timișoara.
Statuia Sfintei Treimi este compusă dintr-o coloană înaltă, triunghiulară, în varful căreia tronează Sfânta Treime, Sfântul Duh, Fiul și Tatăl, care țin coroana cerească deasupra capului Fecioarei Maria. Sculpturile sunt realizate din gresie.
La baza coloanei se află statuia Sfântului Ioan de Nepomuk, sfântul ocrotitor al Banatului, iar sub el, Sfânta Rozalia. La aceeași înalțime cu statuia lui Nepomuk se găsesc statuia regelui David și cea a Sfintei Barbara, patroana minerilor. Soclul triunghiular al monumentului are în colturi statuile unor puteri legendare ocrotitoare: Sfântul Rochus, Sfântul Sebastian și Sfântul Carol Boromeus. Pe cele trei laturi se mai pot vedea sculpturi în relief, reprezentând cele trei calamități – războiul, foametea și ciuma, care au lovit nemilos Banatul secolului XVIII. Piatra de fundație a monumentului a fost pusă la 23 noiembrie 1740, sub supravegherea lui Johann Anton Deschan von Hannsen, care a fost și ințtiatorul realizării monumentului.
Sculptura în sine a fost realizată la Viena și adusa la Timișoara.

Comentarii

comentarii