A spus, la Reșița, vicepreședintele Guvernului Voivodinei, prezent la un simpozion internațional
Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa a găzduit, recent, Simpozionul Internaţional „Banatul – istorie şi multiculturalitate”, la care au participat profesori şi cercetători din Serbia, Croaţia, Muntenegru, Slovenia, Germania şi de la universităţi din România.
Manifestarea, desfășurată în Aula Magna a universității reșițene, a debutat cu o expoziţie de fotografii, cu titlul „Românii din Banatul istoric”. Universitatea Eftimie Murgu s-a alăturat, în ultimii ani, organizării unei asemenea manifestări, ceea ce arată interesul pentru cunoaşterea comună a Banatului istoric, a trecutului său, dar şi interesul pentru minoritatea română din Serbia, ca de altfel şi pentru minoritatea sârbă din România, după cum a precizat conf. univ. Carmen Albert. La simpozion au participat, alături de vicepreşedintele Guvernului Voivodinei, Slavisa Grujici, şi prof. univ. dr. Peter Schulte din Germania, apoi Costa Roşu, preşedintele Fundaţiei de Etnografie şi Folclor, dar şi vicepreşedintele Consiliului Judeţean Caraş-Severin, Ionesie Ghiorghioni. „Este o bucurie pentru mine să deschid cea de-a XVIII-a ediţie a acestui simpozion internaţional şi, este, totodată, o bucurie şi pentru Universitatea Eftimie Murgu din Reşiţa de a fi gazda acestei manifestări, care a ajuns la vârsta majoratului. Nu multe manifestări de acest tip pot să ajungă la această vârstă frumoasă”, a declarat prof. univ. dr. Doina Frunzăverde, rectorul universităţii reşiţene. În opinia sa, sunt două motive pentru care simpozionul a ajuns la cea de-a XVIII-a ediţie, şi anume, între iniţiatorii şi organizatorii din România şi din Serbia ai acestei manifestări există relaţii de prietenie dintre cele mai trainice, ceea ce a dus şi la susţinerea simpozionului de către cele două conduceri din cele două regiuni prietene. Cultura, arta, ştiinţa, educaţia au nevoie de susţinere, iar susţinerea nu poate să fie doar declarativă, ci ea trebuie să rezulte în fapte, a subliniat Doina Frunzăverde. De 18 ani, acest simpozion reuneşte reprezentanţi ai institutelor de cercetări, ai muzeelor, ai academiilor din ţările participante, precum şi din universităţi din Serbia şi România. Practic, aceasta a fost ediţia cu un număr record de participanţi, respectiv 75 de personalităţi. „Eu nu împart Banatul prin frontiera pe care a trebuit s-o trec, atunci când am venit la Reşiţa. Singura diferenţă e că aici se află judeţul Caraş-Severin, iar acolo, înainte de frontieră e Voivodina, în rest, totul este la fel. Sunt oameni care poate vorbesc limbi diferite, aparţin unor culturi diferite. În Voivodina, de exemplu, trăiesc 26 de culturi naţionale, oameni de diferite confesiuni şi care vorbesc diferite limbi. Iar acum e rândul istoricilor, a cercetătorilor, să definească unde începe şi până unde ţine cultura unui popor. De aceea e foarte important să organizăm asemenea simpozioane internaţionale. Astfel, ne vom putea cunoaşte şi ne vom putea înţelege unii pe ceilalţi”, a precizat vicepreşedintele Guvernului Voivodinei, Slavisa Grujici.
