Cu numai câteva zile înainte de dezbaterea de luni, 16 mai, privind modificarea regulamentului de sprijin a proprietarilor de clădiri istorice, Asociația „Salvați Patrimoniul Timișoarei” comentează atât regulamentul, cât și strategia generală de gestionare a patrimoniului arhitectural al orașului. Pe scurt, organizația condusă de Ilie Sîrbu, consilierul personal al viceprimarului liberal Cosmin Tabără, consideră că singura soluție realistă de ajutorare a celor care doresc să își reabiliteze clădirile este declararea de utilitate publică a fațadelor și acoperișurilor, exproprierea acestora și, deci, folosirea bugetului local pentru reabilitarea lor.
În ceea ce privește prevederile regulamentului aflat în vigoare, reprezentanții asociației spun că „par a fi editate de către o autoritate financiară și în nici un caz de către o autoritate publică”. În opinia acestora, primăria acționează ca un „cămătar”: le cere proprietarilor să pună ipotecă pe imobil, dar în schimb nu oferă nicio garanție. Drept dovadă, majoritatea proceselor de reabilitare prin regulamentul aprobat în iunie 2021 au rămas la stadiul de discuție. Asta după ce nici fostul regulament al administrației Robu nu oferise sprijin vreunui proprietar.
În continuare puteți vedea explicațiile asociației și întrebările pe care aceasta le va adresa în cadrul dezbaterii de luni, 16 mai:
„Așa cum noi am mai spus de mai multe ori, singura soluție pentru reabilitarea bogatului patrimoniu cultural al Municipiului Timișoara este: declararea de utilitate publică a fațadelor și acoperișurilor, cu finanțarea realizării expertizelor tehnice dintr-un buget pus la dispoziție de către primărie. În acest sens, există și cadrul legal. Pentru declararea de utilitate publică există Legea nr. 33 din 27 mai 1994, în care Articolul 1 scrie: «Exproprierea de imobile, în tot sau în parte, se poate face numai pentru cauza de utilitate publică, după o dreaptă şi prealabilă despăgubire, prin hotărâre judecătorească» și Articolul 6 «Sunt de utilitate publică lucrările privind: prospectiunile şi explorarile geologice; extractia şi prelucrarea substanţelor minerale utile; instalaţii pentru producerea energiei electrice; căile de comunicaţii, deschiderea, alinierea şi lărgirea strazilor; sistemele de alimentare cu energie electrica, telecomunicaţii, gaze, termoficare, apa, canalizare; instalaţii pentru protecţia mediului; îndiguiri şi regularizări de riuri, lacuri de acumulare pentru surse de apa şi atenuarea viiturilor; derivatii de debite pentru alimentari cu apa şi pentru devierea viiturilor; staţii hidrometeorologice, seismice şi sisteme de avertizare şi prevenire a fenomenelor naturale periculoase şi de alarmare a populaţiei, sisteme de irigaţii şi desecări; lucrări de combatere a eroziunii de adîncime; clădirile şi terenurile necesare construcţiilor de locuinţe sociale şi altor obiective sociale de învăţământ, sănătate, cultura, sport, protecţie şi asistenţa socială, precum şi de administraţie publică şi pentru autorităţile judecătoreşti; salvarea, protejarea şi punerea în valoare a monumentelor, ansamblurilor şi siturilor istorice, precum şi a parcurilor naţionale, rezervaţiilor naturale şi a monumentelor naturii; prevenirea şi înlăturarea urmărilor dezastrelor naturale – cutremure, inundaţii, alunecări de terenuri; apărarea tarii, ordinea publică şi siguranţă naţională».
Expropriator, în înţelesul prezentei legi, este statul, prin organismele desemnate de Guvern, pentru lucrările de interes naţional, şi judeţele, municipiile, oraşele şi comunele, pentru lucrările de interes local. Iar pentru rezolvarea finanțării expertizelor tehnice Legea 422, Articolul 39 clarifică prin aliniatele (1) și (2): «(1) Costul lucrărilor de proiectare, expertizare, conservare, reparare, consolidare, restaurare și punere în valoare a monumentelor istorice, indiferent de grupa în care sunt clasate, ori a altor imobile din ansambluri sau situri istorice, aflate în proprietate publică ori privată, incluse în programe de importanță națională sau internațională, stabilite prin hotărâre a Guvernului inițiată la propunerea ministerelor implicate în realizarea acestora, poate fi acoperit integral ori parțial de la bugetul de stat sau al unităților administrativ-teritoriale, prin bugetul ordonatorilor de credite care participă la realizarea programelor.(2) Pentru acoperirea costului lucrărilor prevăzute la alin. (1) nu este obligatorie constituirea de garanții de către beneficiarii contribuției».
Din punctul de vedere al Asociației Culturale Salvați Patrimoniul Timișoarei «Programul de sprijin financiar pentru creşterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din Municipiul Timișoara» și Regulamentul de aplicare par a fi editate de către o autoritate financiară și în nici un caz de către o autoritate publică. Sprijinul financiar acordat timișorenilor plătitori de impozite este condiționat de tehnici și subtilități de garanții întâlnite doar la instituțiile bancare și la cei care practică «cămătăria» sub orice formă.
Ceea ce au uitat cei care au gândit acest regulament este faptul că aceste palate și case ale Timișoarei au fost «furate» de la proprietari prin «Marea Naționalizare» de statul comunist. Prin proceduri neclare, comuniștii le-au apartament, pe unele le-au transformat în «blocuri sociale» în care au fost cazați oameni cărora nu le-a păsat de valoarea lor arhitecturală și istorică.
Prin emiterea unui astfel de regulament, Primăria Municipiului Timișoara contribuie, în mod voit, la distrugerea Patrimoniului Cultural Construit continuând lucrărilor începute de Partidul Comunist la sfârșitul anilor `40. Faptul că administrația Timișoarei nu este capabilă să găsească o soluție pentru păstrarea identității arhitecturale a orașului nostru ne demonstrează și că nu are oameni capabili și vizionari. Întreg proiectul «Program de sprijin financiar pentru creşterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din Municipiul Timișoara» este blocat în impotența folosirii bugetului local, fiind lăsat fără perspective de finanțare venite din spațiul European. Practic, cei care acceptă «Sprijinul Financiar» al Primăriei Municipiului Timișoara încuviințează înjugarea lor din punct de vedere financiar și confirmă neputința Primăriei Timișoara de a găsi soluții accesibile pentru timișorenii plătitori de taxe și impozite.
Punct de vedere al Asociației Cullturale Salvați Patrimoniul Timișoarei pentru dezbaterea publică în ceea ce privește Programul de sprijin financiar pentru creşterea calității arhitectural-ambientale a clădirilor din zonele prioritare de intervenție din Municipiul Timișoara și Regulamentul de aplicare al acestuia.
Se face referire la Inventarul stării clădirilor monument istoric, ansamblu sau aflate în raza de protecție conform Planului Urbanistic General al Municipiului Timișoara elaborat în anul 2003.
Am dori să vedem acest Inventar al stării clădirilor monument istoric…și să ni se transmită în format electronic, dacă în acest inventar sunt incluse atât fișele de constatare a fiecărui imobil în parte cât și dacă în acest inventar sunt incluse și clădirile care sunt proprietatea Primăriei Municipiului Timișoara.
În situația în care un proprietar are înscrisă o ipotecă imobiliară în favoarea unei bănci, înainte de încheierea contractului de sprijin financiar, se comunică băncii noua stare de fapt înscrierea în Cartea Funciară și suma garantării sprijinului financiar. Ce se întâmplă, dacă banca nu este de acord?
Cine stabilește actualizarea sumelor din contractul de sprijin financiar în condițiile în care prețurile nu au o stabilitate constantă?
Contractul de sprijin financiar este semnat de Primăria Municipiului Timișoara cu asociația de locatari dar este garantat de un contract individual de garanție imobiliară însoțit de o scrisoare de garanție imobiliară? Cum se explică legalitatea acestui contract?!
Acordarea sprijinului financiar se efectuează prin virarea de către Primăria Municipiului Timișoara direct către executant a sumelor facturate conform Contractului de Achiziție Publică. Cu toate acestea Primăria Municipiului nu-și asumă nici un fel de obligație cu privire atât la obligațiile constructorului, ale dirigintelui de șantier, dar nici la Obligațiile Primăriei în condițiile în care nu face plățile către constructor. În prezentul Regulament nu se explică situația în care Primăria nu face plățile către Constructor, către cine se îndreaptă constructorul pentru nerespectarea contractului?”.
