Acasă Cultura Fântână veche, în curtea Castelului Huniade

Fântână veche, în curtea Castelului Huniade

375
DISTRIBUIȚI

Sursă foto: Muzeul Banatului Timişoara
Sursă foto: Muzeul Banatului TimişoaraDupă ce, la sfârşitul lunii mai, arheologii au descoperit, în urma săpăturilor de consolidare ale Castelului Huniade (Muzeul Banatului Timişoara), un donjon medieval din cărămidă şi mortar, precum şi numeroase artefacte, constând din monede, ghiulele, vase etc., o nouă descoperire făcută cu ocazia săpăturilor arheologice din interiorul Castelului a ieşit la iveală – o fântână activă. „Fântâna are 4 m adâncime şi un diametru de 2,30 m, însă ea se îngustează în adâncime. Fântâna are mâl, deci este posibil să fie ceva mai adâncă. În interior, izvorul este activ, pentru că am încercat să o golim, dar se reumple imediat”, a spus arheologul Zsuzsana Kopeczny, unul dintre responsabilii de proiect. “Fântâna avea cu siguranţă un rol strategic, pentru că furniza apă cetăţii. Acest lucru era esenţial, mai ales în caz de asediu”, explică prof. Alexandru Rădulescu. Arheologii timişoreni ştiau de existenţa unei fântâni în interiorul castelului din izvoare scrise, însă nu cunoşteau exact locaţia acesteia. Iniţial, se aşteptau să fie în altă parte, însă acolo au descoperit ruinele turnului medieval, probabil construit în aceeaşi perioadă ca şi fântâna. „La sfârşitul secolului XIX – începutul secolului XX, fântâna a fost folosită pentru sistemul de paratrăznet al clădirii şi a fost acoperită, însă nu s-au păstrat evidenţele acelor lucrări de intervenţie, aşadar apariţia fântânii în acea locaţie a fost o surpriză.”, ne-a mai declarat purtătorii de cuvânt de la muzeu.
Sursă foto: Muzeul Banatului TimişoaraÎn prezent au loc cele mai ample săpături de salvare care au avut loc vreodată în curtea Castelului Huniade. „Este foarte bine că aceste lucrări se fac acum, este însă păcat că nu s-a început mai devreme, am fi ştiut mult mai multe despre planurile castelului şi despre etapele pe care acesta le-a parcurs”, a spus prof. Alexandru Rădulescu, unul dintre coordonatorii proiectului. Chiar dacă lucrările de consolidare sunt acum în toi, se pregăteşte şi proiectul de restaurare a întregii clădiri, iar arhitecţii vor stabili cum vor putea folosi aceste ruine şi în scop turistic, deoarece  conducerea Muzeului Banatului doreşte nu doar conservarea acestor descoperiri, ci şi o posibilă exploatare, cu vestigiile la vederea vizitatorilor, după practica multor alte oraşe europene. Castelul Huniade, cea mai veche clădire din Timişoara, a fost cercetat sistematic abia din 2007. Au mai existat cercetări în 1903, cu ocazia lucrărilor de consolidare a clădirii, când au fost, descoperite, prima dată, ruinele castelului medieval de secol XIV, iar apoi, în 1980, arh. Alexandru Rădulescu a făcut sondaje în curtea interioară şi în „Sala de Marmură”, dezvelind zidurile de cărămidă datând din secolele XIV-XVI. Începând de acum 2 ani, în paralel cu lucrările de consolidare şi restaurare a Castelului Huniade, s-au demarat şi cercetările arheologice atât în jurul castelului, cât şi în curtea interioară.

Comentarii

comentarii