Acasă Sănătate Farmacia ”inimii” Catena a făcut infarct lângă Institutul de Boli Cardiovasculare

Farmacia ”inimii” Catena a făcut infarct lângă Institutul de Boli Cardiovasculare

DISTRIBUIȚI

farmacie catenaUna dintre cele mai prospere afaceri după 1990 s-a dovedit a fi deschiderea de lanţuri farmaceutice, care au încasat mari beneficii. Pentru aceasta, ca orice negustor bun, ai nevoie de vad comercial, iar statisticile arată că cele mai favorizate la încasări au fost farmaciile situate în apropierea spitalelor sau a altor unităţi medicale: dispensare, clinici, cabinete. Medicul prescrie reţeta, pacientul iese şi cum ridică privirea dă cu nasul de prima farmacie situată, de obicei ‘strategic’, fie ‘lângă’, fie ‘peste drum’.
Timişoara este plină de astfel de situaţii şi nu e nimic rău în asta, mai ales dacă ne gândim la criza de farmacii din anii predecembrişti. Poate, eventual, este o chestiune de ‘morală’, dar care nu vine neapărat de la farmacişti, mai ales în cazul în care sunt situate în apropierea spitalelor.
O situaţie nostimă este cea a unei farmacii ‘a inimii’ situate până acum câteva luni vizavi de Institutul de Boli Cardiovasculare (IBCV) de la Pădurea Verde. Mană cerească: spitalul nu avea ba de unele, ba de altele, de la tot felul de ‘fleacuri’ analgezice până la stenturi necesare intervenţiilor cardiologice. Şi când ai musai nevoi, ce să faci? Treci strada la farmacia Catena şi cumperi. Nici nu te mai uiţi că dai bani la de patru-cinci ori mai mult decât ar fi normal. Eventual, te gândeşti că vei recupera banii de la spitalul pe care-l dai în judecată; şi dacă mai ai zile până la sentinţa judecătorească pe care o aştepţi a-ţi fi favorabilă, îşi scoţi banii.
Dar, după cum toate au un început şi un sfârşit, s-a întâmplat ca în urmă cu doi ani, Corpul de Control al Ministrului Sănătăţii, condus de Eugen Nicolăescu, să fi identificat mai multe nereguli la IBCV Timişoara, care au impus revocarea din funcţie a directorului de atunci al spitalului (Ranko Szuhanek), funcţia managerială fiind preluată de cardiologul prof. univ. dr. Sorin Pescariu.
Potrivit declaraţiilor ministrului Nicolăescu de la acea dată, ‘raportul a scos la iveală (printre altele, n.r.) faptul că rezultatul patrimonial înregistrat de Institut la 31 decembrie 2012 nu reflecta realitatea, întrucât nu au fost facturate distinct serviciile medicale realizate peste valoarea contractată, datorii restante către furnizori de bunuri în valoare totală de 2.187.694 de lei sau efectuarea de plăţi fără existenţa documentelor justificative întocmite conform legii care să ateste exactitatea şi realitatea sumelor datorate la anumite lucrări (…)’.
În această situaţie a preluat prof. Sorin Pescariu manageriatul IBCV Timişoara. ‘Asta se cam făcuse aici. Mulţi pacienţi de la IBCV cumpărau materiale pentru cardiologie intervenţională (de la farmacia de peste drum, n.r.).
Ori, asta era o chestie extrem de neplăcută pentru noi (…). Dacă am reuşit ceva de când sunt eu manager şi cât oi mai fi, măcar am reuşit ca niciun pacient să nu mai trebuiască să meargă să-şi mai cumpere un material din propriul buzunar’, spune cardiologul Sorin Pescariu.

Stenturi de 300 de euro vândute ci 2.500 de euro

Dar aflăm lucruri care te fac să te treacă fiorii: pacienţii cumpărau de la farmacie stenturi la preţul echivalent a 2.000 – 2.500 de euro, în vreme ce preţul oficial este, potrivit managerului IBCV, de circa 300 de euro. De atunci se trag şi restanţele pe care spitalul le mai are de achitat pacienţilor, dacă instanţele vor decide acest lucru. Sorin Pescariu a schimbat sistemul şi spune că se poate gospodări foarte bine cu banii de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate (CJAS) Timiş, ba, mai mult, a reuşit să pună şi un ban de-o parte pentru spital.
‘Avem solicitări de restituiri din perioada 2011 – începutul lui 2013, când nu conduceam eu Institutul, când pacienţii îşi cumpărau un stent mai special cu 2.000 – 2.500 de euro, transformat în lei. Ori, eu acum, făcând acord-cadru pe doi ani de zile, preţul unui astfel de stent este de 300 de euro, pentru că acesta este preţul real. Şi atunci, gospodărindu-ne bine, am reuşit să putem achiziţiona în fiecare lună tot ce trebuie pentru pacienţi, să nu mai trebuiască nici chestii scumpe sau valve, proteze. Avem finanţare de la CJAS în conformitate cu asigurările noastre. Nici mai mult, nici mai puţin, nu am avut finanţare preferenţială, dar pot să spun că am colaborat foarte bine cu Casa, în sensul că întotdeauna ne-au dat banii la timp şi niciodată nu am depăşit termenele legale de achitare a diferitelor materiale, medicamente. Deci suntem la zi cu medicamentele’, detaliază prof. Sorin Pescariu.
Iar când ai pe lângă pricepere şi onoare, ai şi respect pentru aproapele, nu-ţi bagi mâna în borcanul cu miere şi bănuţ peste bănuţ, reuşeşti să ajungi la lucrul bine făcut din care – probabil lucru unic în reţeaua spitalicească locală -, să poţi cumpăra şi un aparat Rontgen fără să ceri vreun ban de la alţii.
‘Am creat şi un fond propriu de dezvoltare şi sperăm să putem să luăm un aparat de radiologie, pentru că cel în uz are 20 de ani şi este în curs de casare şi îl cumpărăm din fonduri proprii, ceea ce cred că este o premieră pentru acest spital. Nu sunt bani de la Ministerul Sănătăţii, nu de la UMF, ci din economiile noastre. Este un aparat Rontgen de vreo 30.000 de euro’, spune prof. Pescariu.
Managementul profesionist al profesorului Pescariu a făcut şi un rău: farmacia ‘inimii’ de vizavi a tras obloanele, pentru că a rămas cu stenturile, cu pansamentele şi cu fluturaşii pentru perfuzii.
‘Nu sunt eu sigur de ce şi-au închis ei (farmacia, n.r.) porţile. (…). Pacienţii nu mai trec strada, pentru că farmacia e închisă. (…). Dar pot spune că farmacia de vizavi, care ajunsese să vândă produsele cardiologiei intervenţionale, ceea ce e puţin cam ciudat, nu mai e, s-a închis. Avem farmacia noastră internă, a spitalului, nu avem cum au lte spitake, farmacie străină în curte. Mi s-au făcut şi mie sugestii de felul acesta, dar am zis că nu e semn bun să am o farmacie străină în curte la care să-i trimit apoi pe pacienţi să-şi cumpere materiale şi medicamente. E suspect’, explică Sorin Pescariu.

Comentarii

comentarii