Seceta a început să facă ravagii!
“Lipsa de apă în pământ este foarte mare. Este nevoie de până la 70 de litri pe metru pătrat, pentru a satisface nevoia de apă. Începem să credem în deşertificare”, a declarat Ioan Turc, director de fermă din Beregsău Mic.
În Câmpia de Vest s-a instalat deja seceta, iar fermierii timişeni sunt disperaţi. Ei susţin că ar fi mulţumiţi dacă la vară vor reuşi să producă 2.000 de kilograme de grâu la hectar, în medie. Situaţia este atât de gravă, încât ei vor să abandoneze cultura grâului, fiindcă nu le mai aduce niciun venit, iar în acest moment se vinde cu 0,30 lei kilogramul. “Dacă nu plouă în două săptămâni, floarea soarelui, soia, porumbul şi orzoaica vor suferi foarte mult şi vor creşte neuniform. Lipsa de apă în pământ este foarte mare. Este nevoie de până la 70 de litri pe metru pătrat pentru a satisface nevoia de apă. Începem să credem în deşertificare”, a declarat Ioan Turc. În această situaţie critică, cel mai mult are de suferit grâul, dar şi celelalte cereale, fiindcă sunt în creştere şi formare a bobului.
Lipsă instalaţii –lipsă irigaţii
“S-a instalat seceta. Deficitul de apă e incredibil în sol.
Ne gândim să abandonăm cultura grâului. Şi, la 0,30 lei kilogramul, parcă nu îl mai cumpără nimeni”, a declarat Petru Berci, vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor de Cereale şi Plante Tehnice (APCPT) Timiş. Patru sunt cauzele majore ale acestei stări de lucruri:
1. lipsa precipitaţiilor şi a irigaţiilor în Timiş
2. lipsa lucrărilor de întreţinere (prăşitul) a culturilor
3. lipsa îngrăşămintelor
4. şi cel mai important, lipsa finanţărilor.
Din păcate, chestiunea irigaţiilor se dezbate de la marea secetă din 2007, când cea mai mare parte dintre culturi au fost arse de soare la nivel naţional, iar în partea de sud au fost arse în totalitate.
Atunci, Ministerul Agriculturii a înaintat un program de extindere a irigaţiilor în întreaga ţară, dar se pare că acest program s-a blocat.
În judeţul Timiş, este vorba de 30.000 de hectare ce trebuiau să fie irigate, dar şi aici sunt probleme.
În Timiş, râurile şi cursurile de apă sunt pregătite pentru irigaţii şi pot face faţă secetei, dar lipsesc instalaţiile.
Situaţia este şi mai complicată, din cauza crizei economice şi a lipsei banilor.
Faur Florin, directorul Agenţiei de Plăţi şi Intervenţii în Agricultură Timiş, a declarat că, în Timiş, numai 53,15% dintre fermieri au primit banii, pe o suprafaţă arabilă de 25% din total. Miercuri, 6 mai, a mai venit încă un eşantion la APIA Timiş, de 7.745 pentru autorizare de plată, dintre aceştia, 600 sunt fermieri mari.
Unde-i cuiul?
“Stăm cu lunile şi nu vin banii. Îmi pun întrebarea: “Unde-i cuiul?
De ce nu sunt bani?”, s-a plâns Berci. Faur Florin a declarat că banii sunt plătiţi de către Bucureşti, iar APIA Timiş doar face autorizarea.
“Nu Ministerul Agriculturii este responsabil de faptul că banii nu ajung la timp la fermieri, ci Ministerul Finanţelor”, a subliniat Viorel Matei, preşedintele APCPT Timiş.
Un lucru este clar: seceta s-a instalat în Câmpia de Vest şi se preconizează că, în lunile iunie, iulie, august, seceta va fi foarte mare, însoţită de temperaturi de peste 45 de grade la umbră.
Prin urmare, la soare se va duce mercurul din termometre spre 60 de grade, iar irigaţii nu vor fi.
Una dintre şansele de salvare a fermierilor este să se organizeze în asociaţii ale irigaţiilor, pentru a atrage finanţare.
Acest lucru este cu atât mai necesar cu cât oamenii nu au bani, fiindcă nu au reuşit să îşi vândă producţia din 2008.
